Pomenirea ( parastasele )

[Profetul de carton]

Care este etimologia cuvantului "parastas"?

[glykys]

În prealabil postat de Profetul de carton

Care este etimologia cuvantului "parastas"?

Vine din greaca - parastasis, format din prefixul para, pe langa, pe care il gasim in cuvantul paralel si verbul istemi, care inseamna a sta. Deci actiunea de a sta pe langa cineva, care a dat sensul de a mijloci, a ajuta. Are si un sens juridic, actiunea de a reprezenta in justitie pe cineva pentru care s-a platit o cautiune.

[Profetul de carton]

În prealabil postat de glykys

Vine din greaca - parastasis, format din prefixul para, pe langa, pe care il gasim in cuvantul paralel si verbul istemi, care inseamna a sta. Deci actiunea de a sta pe langa cineva, care a dat sensul de a mijloci, a ajuta. Are si un sens juridic, actiunea de a reprezenta in justitie pe cineva pentru care s-a platit o cautiune.

bine, multumesc.

si care e legatura cu faptul ca se da mancare unor oameni ?

[glykys]

În prealabil postat de Profetul de carton

bine, multumesc.

si care e legatura cu faptul ca se da mancare unor oameni ?

De abia dupa ce se termina parastasul, se da milostenie (de mancat, de imbracat...). Parastasul e, de fapt, o slujba, in continuarea Sfintei Liturghii, in care preotii si credinciosii se roaga Bunului Dumnezeu sa mantuiasca sufletele celor adormiti, sa ii miluiasca, sa ii dezlege, se roaga Maicii Sale Preasfinte si tuturor sfintilor sa mijloceasca pentru iertarea pacatelor lor. Deci se respecta perfect etimologia. Daca va intereseaza, aveti aici textul (si notele) slujbei parastasului:

http://www.stavropoleos.ro/files/Parastas.pdf

Ce se intampla dupa aceea se cheama milostenie. Fiecare imparte cate ceva, ce poate si ce se indura, in numele lui Hristos, pentru sufletul celui adormit.

[Profetul de carton]

Daca e doar milostenie, e foarte bine. Insa ce va faceti ca lumea in popor crede ca mortul mananca acea mancare.

[ioanna]

În prealabil postat de Profetul de carton

Daca e doar milostenie, e foarte bine. Insa ce va faceti ca lumea in popor crede ca mortul mananca acea mancare.

Nu am auzit de o asemenea credinta. Cred ca d-voastra aveti multe preconceptii legate de ortodocsi.

[Profetul de carton]

În prealabil postat de ioanna

Nu am auzit de o asemenea credinta. Cred ca d-voastra aveti multe preconceptii legate de ortodocsi.

Eu asa am auzit in popor. Sper sa-mi clarific neclaritatile si sa inlatur ceea ce nu e adevarat.

[fallen]

În prealabil postat de Profetul de carton

Daca e doar milostenie, e foarte bine. Insa ce va faceti ca lumea in popor crede ca mortul mananca acea mancare.

Ba, ma tem ca lumea cam asta crede, ce-i drept, in mod simbolic. De aceea se imparte ceva care ii placea defunctului, de exemplu. Cu bautura in cavou n-am auzit, dar se obisnuieste cand se bea sa se verse o picatura pe jos. (ma rog, intr-un vas, daca esti in casa). Lumanarea serveste pentru lumina, pomenirea care se face in biserica pentru a "auzi", samd. Desigur, toate astea le facem pentru placerea noastra, pentru a ne aminti de cel care a fost printre noi si ne lipseste, pentru a-i cinsti memoria si impartind lucruri care-i faceau placere, incercam sa recream atmosfera din timpul vietii lui/ei. (s-ar putea spune, anecdotic, ca omul dupa ce moare "castiga " o "aniversare" in plus).
Desigur, unele superstitii sunt cel putin bizare, de exemplu sa nu imparti tacamuri de fier ca "il arde", sa nu plangi la masa ca amarasti mancarea, sau cea mai tare, daca a murit neimpartasit, sa-i duci preotului, in noaptea de Inviere, o gaina (sau cocos) vie (viu), sa o iei cu tine la slujba si i-o dai la sfarsit (daca nu o scapi prin biserica si fuge).

[cristiboss56]

Cateva informatii utile au fost difuzate pe Trinitas Tv. , si vi le ofer cu drag si voua :

„În Postul Mare sâmbetele care sunt rânduite pentru pomenirea generală a morţilor sunt sâmbetele a doua, a treia şi a patra pentru că în prima sâmbătă, în a cincea şi a şasea din Postul Mare se face pomenirea unor evenimente sau a unor anumitor persoane care au avut un rol important în viaţa Bisericii. În prima sâmbătă se face pomenirea Sfântului Teodor, cel care a făcut minunea cu grâul fiert dat credincioşilor pentru a nu se mai închina la idoli şi a salva poporul de la această închinare deşartă. A cincea sâmbătă este dedicată în mod special Maicii Domnului pentru că se săvârşeşte Denia Acatistului Bunei Vestiri, iar în a şasea sâmbătă se face pomenirea Învierii lui Lazăr de către Mântuitorul Hristos. În a şaptea sâmbătă din Postul Mare facem pomenirea îngropării Mântuitorului Iisus Hristos, Cel Care şade în mormânt pentru ca să învie a treia zi”, a explicat pentru TRINITAS TV Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului.

Aşa cum, în această perioadă a Postului, ne îngrijim mai mult de hrana sufletului, la fel trebuie să ne îngrijim şi de sufletele celor trecuţi la Domnul.

„Dacă noi cei care suntem în Biserica aceasta luptătoare aprofundăm rugăciunea, intensificăm postul şi nevoinţele pentru salvarea sufletelor noastre, totodată, trebuie să ne îngrijim şi de sufletele celor plecaţi din lumea aceasta, de sufletele rudelor noastre, ale prietenilor noştri, deoarece şi aceste suflete au nevoie de rugăciune, de milostenie pe care noi o facem în numele lor ca Dumnezeu să-i ierte şi să-i rânduiască în corturile drepţilor, în Împărăţia Sa cerească”, a mai adăugat Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul.

În afara sâmbetelor din Postul Mare, se face pomenirea de obşte pentru cei trecuţi la Domnul în sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi şi în sâmbăta care precede Duminica Pogorârii Duhului Sfânt.
Post binecuvantat tuturor celor de pe forum !