Articolul de pe site: Moliftele Sf.Vasile

[zaharia_2009]

Reluam explicatia :
- cind suntem in post totul este de inteles . adaugam ca se poate minca (fara sa si fie obligatoriu) pina la ora 23.59 a zilei anterioare zilei de impartasanie . Nu conteaza cit de plin sau de gol este stomacul (se apreciaza in mod stiintific fiziologic ca un stomac sanatos incarcat normal cu mincare si nu giftuit se goleste in 3 ore de la sevirea mesei) ci conteaza zilele, adica sa nu se manince in ziua impartasirii.
- in zilele de dulce lucrurile difera de la preoti la mireni : preotii nu postesc deloc dar savirsesc sf. liturghie mincind asa de dulce si evident se impartasesc cu sfintele taine slujite de insusi. Mirenii tin post , indiferent ca este hart sau post, pt. a se putea impartasi .

De la aceste conditii exista derogari sau din contra, severitate sporita : preotul poate deslega , pe proprie raspundere impartasirea mirenilor fara sa posteasca atunci cind nu este in post , dar asemenea pogoraminte sunt extrem, extrem de rare.
De asemenea se poate practica o rigoare sporita , in sensul in care preotul mirean isi alege ca regim de viata alimentar pe cel vegetarian si atunci indiferent daca suntem in post sau in hart el se gaseste mereu in post si deci nici o problema , sa zic asa, cu impartasirea . La fel pot fi si mireni in post continuu (regim vegetarian sau poate naturist).
Un alt aspect de rigoare sporita : unii preoti impartasesc mirenii in hart doar cu 3 zile de post (toate tinute inainte de impartasanie: de exemplu , joi, vineri si simbata iar duminica dupa impartasanie se va minca de dulce ), altii cu 5 zile , iar calugarii cer 7 zile . Fiecare vor raspunde inaintea lui Dumnezeu pt. deslegarile care le fac si nu au temei canonic, adica pt. ca desleaga ceea ce nu este de deslegat dindu-se mai bun ca Hristos si ca sfintii parinti. Asemenea comportament , in ziua de astazi, este hemoragic ca sa zic asa . Cu toate ca atunci cind s-au legiferat sfintele canoane lumea avea credina mult mai mare si erau mult mai rigurosi cu viata lor in Hristos canoanele date au fost in forma in care o vedem astazi , adica pretentioase.
Dar astazi, cind credinta este mult de tot delasata , moralitatea pierduta iar viata in duh si adevar extrem de greu de vazut , deci astazi noi nu mai vrem sa facem nici spiritul canoanelor (si nu litera lor) dara-mi-te ceva mai strict. Si atunci credeti ca in aceste conditii preotii procedeaza bine deslegind cu usurinta si ca multi dintre noi ne vom mintui ? Eu ma indoiesc cu mare aplecare . A crede ca Hristos este numai bunatate si iertare este o mare inselare . El este cel putin la fel si Drept Judecator. Si-apoi , fereasca sfintul de cel care intra la judecata cu EL ca usor nu ii va fi !

De ce oti fi luat prea in serios articolul acela, fratilor si surorilor?
Priviti ce simpatic scrie acolo, in final, pentru descretirea fruntii (ca prea e serioasa tema):

"fara o autentica traire crestineasca din partea celui demonizat "

Teribila afirmatie!

[tabitha]

În prealabil postat de zaharia_2009

A crede ca Hristos este numai bunatate si iertare este o mare inselare . El este cel putin la fel si Drept Judecator. Si-apoi , fereasca sfintul de cel care intra la judecata cu EL ca usor nu ii va fi !

Imi aduc aminte că era o pildă pe undeva prin Pateric, cu un avvă care era el un păcătos și nu prea făcea treabă (mi se pare că era cam bețiv, excuse moi), însă avea bietul de el și o calitate ca să zic așa: nu îi judeca pe alții. Și atunci când s-a dus la Domnul, zice patericul că nici Domnul nu l-a judecat, deci a fost iertat.

Acum, cine poate să indrepte pe altii, cinste lui. Dar mai așa cu duhul blândeții cred ca s-ar face mai bună treabă. Deși sunt cazuri și cazuri, unii nu pricep decât dacă sunt scuturați un pic mai tare.

[zaharia_2009]

În prealabil postat de mirela.t

Imi aduc aminte că era o pildă pe undeva prin Pateric, cu un avvă care era el un păcătos și nu prea făcea treabă (mi se pare că era cam bețiv, excuse moi), însă avea bietul de el și o calitate ca să zic așa: nu îi judeca pe alții. Și atunci când s-a dus la Domnul, zice patericul că nici Domnul nu l-a judecat, deci a fost iertat.

Acum, cine poate să indrepte pe altii, cinste lui. Dar mai așa cu duhul blândeții cred ca s-ar face mai bună treabă. Deși sunt cazuri și cazuri, unii nu pricep decât dacă sunt scuturați un pic mai tare.

Este de-a dreptul greu de comunicat in scris deoarece ceea ce este de cuvintat este mult si intotdeauna o vorba spusa poate avea multiple sensuri (asta asa in mod general vorbind ) Spun asta deoarece chiar si faptul de fata , adica cum ca nu am sti ce este mai intii si mai mult Dumnezeu, milostiv sau drept judecator ? are mai multe sensuri, si fiecare sens cu profunzimea lui .
Desigur ca Dumnezeu este mult milostiv si mult milosird dar aceasta nu se intimpla cu cei care sunt pacatosi si amina sau refuza indreptarea , care nu voiesc sa se zeleasca nici un pic pt. indreptarea lor, care cred ca exista Dumnezeu dar care duc alta viata decit dea duhovniceasca (adica exact asa ca si diavolii care stiu ca exista Dumnezeu dar care cu toate astea sunt mereu impotriva Lui), cu cei care iubesc mai mult patimile decit curatia, care sunt robiti de lumea aceasta si de furtisagurile ei ca si de distractiile ei motivind ca facind furtisaguri ei defapt isi hranesc familia , cu desfrinatele care nici nu vor sa auda sa se lase de aceasta patima motivind ca daca Dumnezeu i-a dat copii atunci ea trebuie sa faca orice ca sa ii creasca , cu cei care nu vor sa se indrepte ,,prea mult" deoarece stiu ca Domnul este iertator si ingaduitor si uite asa ce alta treaba mai are de facut, si asa exemplele pot continua f. mult . Sa nu itam nici o data ce a spus Iisus femei pacatoase dupa ce a exorcizat-o : ,,... du-te si nu mai pacatui ca nu cumva sa ti se intimple ceva si mai rau" . Adica Dumnezeu te iarta cind il rogi dar nu te iarta nici ocazional ci cind te angajezi Lui si nici de 20 de ori pt. ca tu de fiecare data sa ii intorci apoi spatele si sa faci tot ce sti tu mai bine ! Dumnezeu insasi are o dreapta masura si o buna rinduiala (dupa care s-au invatat si oamenii sa aplice ca regula in viata lor) in toata lucrarea Sa , numai ca de multe ori noua ne trebuie ceva timp ca sa intelegem aceasta .
Indurarea, mila si iertarea lui Dumnezeu o cunosc cei care chiar daca au fost cei mai mari pacatosi s-au hotarit la un moment dat sa o rupa cu pacatul si sa vina la Hristos . Si din clipa aceea duc lupta apriga cu pacatele, patimile , si ispitele minati de puternica dorinta de a nu mai pacatui . Desigur ca acestia mai au recaderi la inceput , se rup greu de patimile invederate , ca ispititorul le intinde tot felul de noi curse numai sa cada iarasi in ele dar Dumnezeu nu ii lasa , le iarta recaderile si ii intareste in lupta numai sa vada ca voiesc sa scape de pacate . Sau exact cum spunea un user pe un topic (poate chiar pe acesta : este destul sa faci un pas catre El si El va face 99 catre tine , nelasindu-te de isbeliste).
Asa este lucrarea (un exemplu , dar fiecare om are exemplul lui si cunoasterea dumnezeirii in felul sau din clipa in care marturiseste in taina spovedaniei : gata Doamne , voiesc sa ma curatesc si sa vin la tine !) Domnului , cind cu multa mila , cind cu dreapta judecata , dupa cum si omul este angajat sau nu in mintuirea sa.