Lucruri greu de inteles din VT

[Mihnea Dragomir]

Am următoarea dificultate de înţelegere referitoare la tâlcuirea unui psalm. Este vorba de Psalmul 136 (137) "La râul Babilonului, acolo am şezut şi am plâns". Mai exact, este vorba de versetul 7: Adu-ţi aminte, Doamne, de fiii lui Edom, în ziua dărâmării Ierusalimului, când ziceau: "Stricaţi-l, stricaţi-l până la temeliile lui!" . Textul de tâlcuire, care este de fapt o compilaţie (un "sinopsis") după interpretările Sfinţilor Părinţi, explică faptul că "fii lui Edom" sunt "fii lui Esau", adică cei robiţi carnalului, cei care lovesc Cetatea lui Dumnezeu care este Biserica.

Ei bine, nelămurirea mea este: de unde şi până unde această echivalare "Edom este Esau" ? Pe ce se bazează în a citi "Edom" şi a înţelege "Esau" ? Este o verigă lipsă aici, care îmi e necunoscută şi, din cauza ei, nu pot înţelege şiragul tâlcuirii.