Eu si ea

În prealabil postat de au_relian

O intamplare adevarata scrisa de mine acum vreo 8 ani(pentru cine are rabdare sa citeasca tot):

http://aureliantimar.wordpress.com/2011/11/19/eu-si-ea/

Desi se incheie departe de gustul meu, prin acea concluzie care se refera la perfectiune (si iata astfel cum se poate darima dintr-o lovitura scurta o meticuloasa zidire), textul imi pare deosebit, remarcabil. Apreciez mult talentul de scriitor al autorului. De mult nu am intalnit un semn atat de clar al talentului literar (aici, lucru si mai rar, talent de prozator).
Din pacate sunt multe lipsuri, dupa gustul meu, care tin de complexitatea scrisului. Nu se inmulteste usor acest "talant" al scriitorului. Preda spunea ca "iti trebuie coate tari" (si o inima cu adevarat viteaza, as adauga eu). De la talent la reusita deplina a romancierului e drum lung, poate cel mai lung dintre artelele si meseriile omenesti. (desi aici e vorba de o poveste, eu pariez pe romancier)
Mi-ar placea sa discut pe privat mai multe lucruri.
Bun text, surprinzator in ziua de azi, slava Domnului ca mai avem oameni care stiu sa scrie o poveste sau, ma rog, se vede clar ca au sanse mari sa invete cu adevarat... :)
Dumnezeu sa va ocroteasca si sa va tina pe drumul cu folos al scrisului! AMIN+