![]() |
![]() |
|
|
#1
|
|||
|
|||
![]()
Un nationalist cu idei putine si fixe
Iona este probabil cel mai cunoscut dintre profetii minori,iar calitatea mitica asigurata de prezenta pestelui il face pe Iona memorabil in comparatie cu oricare alt profet din categoria sa si chiar cu unii dintre profetii mari,Daniel cu rugaciunea sa prin care imblanzeste lei fiind poate un concurent serios.Desi succesul neintarziat al profetului in fata ninivitenilor probeaza talentul sau oratoric, Iona capteaza imaginatia prin rejucarea incercarii arhetipale de a fugi de Dumnezeu.In esenta insa Iona nu era deloc genul de individ cu care ai fi vrut sa fii vecin,daca nu erai cumva suficient de norocos pentru a figura intr-un antic tabel al descendentilor dintr-o semintie a unui trib israelit.In caz contrar ti-ar fi taiat cu placere furtunul de stropit gradina si si-ar fi dus catelul sa se usureze pe ziarul tau de dimineata lasat la usa.Un studiu al actiunilor si motivatiilor acestuia il arata ca fiind un profet cu spirit rebel si prioritati gresite sugerate in rezumatul facut de Insusi Dumnezeu la finalul povestirii(Iona 4:10-11).Ironia textului este ca Iona fuge in directia opusa celei unde ar fi trebuit sa fie,nereusind sa-si depaseasca propria lui dorinta de razbunare(Iona 4:2).Este ca si cum Dumnezeu v-ar spune ,,Robul meu du-te sa le duci vesti celor din Brasov”si tu zici ,,Bine Doamne” si o tulesti la Plovdiv,razand in sinea ta intrucat Dumnezeu nu te vede.Sa recunoastem,la asa ceva pana si o mangaiere plina de compasiune pe crestet ar putea parea un gest de mila exagerata. Rugaciunea din pantecele pestelui pare doar o pocainta temporara,partiala,din momentul in care Iona atinge solul,vechile sentimente de ,,simpatie" fata de Ninive revenind.Sa nu-l condamnam prea aspru,cati dintre noi nu ne-am cerut iertare si la scurt timp il trimeteam pe altul,cu o scurta injuratura,la aghiuta-n brate.Sa spunem ca eternul farmec al ipocriziei umane nu si-a pierdut niciodata sustinatorii.Cand proclamarea lui referitoare la judecata asupra cetatii Ninive rezulta in totala si sincera pocainta a acestora,el ii cere lui Dumnezeu sa-l omoare,preferand sa nu fie martor la mila lui Dumnezeu cu privire la cetatea Ninive,si aparent alegand sa ignore mila lui Dumnezeu fata de el cand era in burta creaturii umane.Si asa,prin comportamentul sau meschin, s-a dus pe ,,apa Sambetii" si placuta simetrie a milei lui Dumnezeu,recunoscuta in acest mod si de catre om,in cazul nostru un profet cu grave probleme de atitudine. Starea de nemultumire a lui Iona persista pana la sfarsit.Lectia lui finala implica o planta care ii tine umbra si de care acesta devine foarte atasat pana cand acesta se usuca.Prin urmare Iona face iar ce stie mai bine: pledeaza pentru moarte,motivele depresiei sale fiind usor comice.Dumnezeu insa are ultimul cuvant(Iona fiind probabil in acel moment ocupat sa se dea cu capul de toti copacii vazind niniviteni in pragul salvarii):,,Tie iti este mila de curcubetele acesta, care nu te-a costat nicio truda si pe care nu tu l-ai facut sa creasca, ci intr-o noapte s-a nascut si intr-o noapte a pierit Si Mie sa nu-Mi fie mila de Ninive, cetatea cea mare, in care se afla mai mult de o suta douazeci de mii de oameni care nu stiu sa deosebeasca dreapta de stanga lor, afara de o multime de vite!”(Iona 4:10-11). Problema lui Iona este ca el era un mare nationalist in timp ce Dumnezeu era un si mai mare internationalist iar datorita rebeliunii si miopiei sale spirituale cartea devine o emblema a suveranitatii lui Dumnezeu si a milei Sale fata de pacatosii care se pocaiesc,acest lucru explica utilizarea cartii in calendarul evreiesc liturgic in Ziua Ispasirii,celebrand astfel iertarea lui Dumnezeu.Naratiunea din Vechiul Testament il trateaza pe Iona ca pe un antiprofet ce intreprinde o antimisiune,pentru a scapa de prezenta lui Dumnezeu(o imposibilitate ironica in esenta,martor fiind Psalmul 139:7-11>versiunea protestanta a Bibliei)si pentru a eluda misiunea sa profetica.Desi Dumnezeu il foloseste pe Iona in ciuda a ceea ce este,Iona se dovedeste a fi un etnocentrist ingust si irascibil,total impotriva milei universale a lui Dumnezeu.Nu ca ar fi dus lipsa de amici prin istorie.Practic,prin felul sau de a intelege ceva ce il depasea complet el devine obiectul ridicolului satiric in cartea Vechiului Testament care ii poarta numele. Cand Lumina Lumii salveaza eterna meschinarie umana In timp ce naratiunea Vechiului Testament si referintele la Iona in I Imparati 14:25 il considera pe Iona in mod literal o persoana istorica,referintele din Noul Testament amplifica acesta perspective tinand cont de importanta figurativa a lui Iona.Cat priveste istoricitatea lui Iona,Mantuitorul compara sederea Sa din mormant cu sederea timp de trei zile a profetului in pantecul pestelui si ii prezinta pe oamenii din Ninive,ce au reactionat cum trebuia la predica lui Iona,ca stand la judecata finala.Dar dincolo de a confirma istoricitatea lui Iona ca persoana,Noul Testament il trateaza pe Iona ca si prototip al lui Hristos,si astfel simpaticul dar incapatanatul profet evita sa ramina in istorie pentru toate motivele gresite din lume,dupa cum ar spune britanicii.Matei si Luca inregistreaza referintele la Cristos ca ,,semnul lui Iona”prefigurand moartea,ingroparea si invierea Mantuitorului. Dumnezeu il provoaca pe Ioan sa-si schimbe atitudinea si fiind Stapin atat al cerului cat si al uscatului(lucru admis inclusiv de Iona in 1:9)foloseste un fruct al pamintului,la fel cum folosise o creatura a apelor,pentru a-I da o lectie profetului Sau.Lectia consta in faptul ca lui Iona ii pasa mai mult de propria sa placere de a se adaposti sub o planta pe care nu o cultivase el,decat de ingrijorarea lui Dumnezeu fata de un mare oras aflat fata-n fata cu extinctia prin judecata.Exista inscriptii pe peretii zidurilor asiriene care afirma ca Dumnezeu este la fel de bun fata de toate oile Sale iar Iona trebuia sa invete,precum ucenicii Domnului in Ioan 10:16,faptul ca in ciuda opozitiei sale Domnul avea oi si in alte locatii decat si-ar fi dorit el.Pacatul lor era nascut din ignoranta(4:11)iar pocainta lor a fost binevenita in fata unui Dumnezeu plin de mila.Acest gen de teologie este prezenta si in Noul Testament(I Timotei 1:13)dar mai apare la fel de pronuntat si in alte pasaje din cadrul Vechiului Testament(Ezechiel 18:28). In esenta misiunea profetului,precum a tuturor alesilor Domnului din acesta categorie,este sa transmita mesajul oriunde ar fi trimis.Finalul sau rezultatul,dupa cum demonstreaza cartea lui Iona cititorilor sai,este responsabilitatea lui Dumnezeu si doar a Lui.A trebuit sa mai treaca mult timp pana cand un alt evreu,cunoscut ca fiind Apostolul Pavel,confruntat cu o problema teologica similara sa exclame:,,O, adancul bogatiei, intelepciunii si stiintei lui Dumnezeu! Cat de nepatrunse sunt judecatile Lui si cat de neintelese sunt caile Lui! Si, in adevar, "cine a cunoscut gandul Domnului? Sau cine a fost sfetnicul Lui?”(Romani 11:33-34).Cateodata pentru a ajunge la intelepciune trebuie sa treci si prin revolta,desi se poate scurge mult timp pana cand intelegrea va intra pe fagasul sau normal insa pentru Cel de Sus timpul curge altfel decat pentru noi,vesnicii Iona,fiecare sub curcubetele patimilor,meschinariei si limitelor sale. (Nota:acest material contine parafrazari intercalate din cel putin trei lucrari si i-as mentiona drept autori pe Barton, Muddiman, Ryken, Wilhoit si Walvoord). |
#2
|
|||
|
|||
![]() Citat:
P.S. Tare compunerea ta! Welcome!... Slava lui Dumnezeu! AMIN+ |
#3
|
|||
|
|||
![]()
Desi sunt inclinat sa nu cred in coincidente de acest tip trebuie sa recunosc ca observatia ta m-a surprins in ipostaza unei mate privind intr-un calendar :) Ti-am spus eu in trecut ceva de tipul ,,gura pacatosului adevar graieste?" Nu mai zic nimic da tu sa nu fi Iona ci precum Ioan,ucenicul cel iubit :) Dumnezeu sa-ti ajute om bun fie si in situatia in care a hotarat sa iti transmita ceva printr-un vas de lut lipsit de slava.
Last edited by Scotland The Brave; 19.01.2012 at 22:22:46. |
#4
|
||||
|
||||
![]()
De ce a fugit Iona de Dumnezeu? Raspunsul il aflam in ultimul capitol.
Capitolul 4. 1. Și Iona a fost cuprins de mare supărare și s-a aprins de mânie. 2. Și a rugat pe Domnul, zicând: "O, Doamne, iată tocmai ceea ce cugetam eu când eram în tara mea! Pentru aceasta eu am încercat să fug în Tarsis, că știam că Tu ești Dumnezeu îndurat și milostiv, îndelung-răbdător și mult-milosârd și Îți pare rău de fărădelegi. Iona recunoaste sincer ca el credea intr-un Dumnezeu milostiv, dar si al pedepselor, un Dumnezeu bun, dar si neindurator, un Dumnezeu al iubirii, dar si al dreptatii. Insa dreptatea, asa cum o vedea el: mila pentru ai Lui, neindurare pentru ceilalti. Era mai degraba un soi de "calcul" din care trebuia sa reiasa ca Dumnezeu era bun doar cu "poporul ales". Pentru "poporul ales" era necesara mila, aici o admitea si Iona si se bucura daca o afla, dar nu si .."pentru catelusi", nu pentru altii, nu pentru cei ce nu faceau parte din "poporul ales". Iata, insa, ca Dumnezeu nu il pedepseste pe Iona, ii da doar o lectie! Aceeasi lectie o va da mai tarziu si "poporului ales". Har, smerenie si jertfa de sine.
__________________
Făcutu-ți-s-a ocara ca și lauda, paguba precum câștigul și străinul ca fratele? Cum nu înțelegeți că nu despre pâini v-am zis? Ci feriți-vă de aluatul fariseilor și al saducheilor! (Matei 16:11) Omul deține atâta Adevăr câtă Iubire dăruie. |
#5
|
|||
|
|||
![]() Citat:
|
#6
|
|||
|
|||
![]()
Și dumneavoastră, pe toate le vedeți prin prisma antiecumenismului extrem, cvasi-sectar.
|
#7
|
|||
|
|||
![]()
Cand mi s-a facut primul si ultimul repros pe tema ecumenismului, ziceam intr-o postare ca nu am inca nici o opinie in raport cu acest subiect, nu s-a asezat in mine, nu s-a cristalizat. Pentru ca nici nu prea m-a interesat, nu a fost o prioritate sufleteasca sau civica pentru mine (cata vreme nu imi merge bine rugaciunea, lipsesc deseori la slujbe, nu am pace sufleteasca etc.).
Dar constat, desi inca nu stiu mai nimic despre ecumenism, constat cata discordie se dezvolta mereu pe forumul nostru in legatura fie si cu acest termen, ecumenism... Pai, nu stiu incade e bun sau nu ecumenismul, dar ce galceava iese, cata agresivitate, cata furie ascunsa iese la iveala.... asta ma necajeste, ma ingrijoreaza... Nu mai putem dezbate nici un subiect, nu-l mai putem adinci, de pe pozitii personale (si subliniez personale, individuale, unice si originaleintrucat noi ortodocsii credem ca Dumnezeu tine cont de personalitatea omului, uite de pilda ce diferente sunt intre cele 4 Carti evanghelice, scriitorii umani fiind diferiti ca personalitate), fara sa ne trezim amenintati de teribilul, de acum, "ecumenistule!"? Parca aud, ce cosmar: securistule! comunistule! legionarule! kgbistule! sionistule! psdistule! fotbalistule! Pe cand, oare: forumistule!.....? Parca in poporul nostru se obisnuia sa spunem altfel: prietene, omule etc. Inca si turcismul [i]bre[i], de prin lumea satului, merge mai bine, mai pasnic, mai in duhul traditional al romanului. Cum de nu mai reusim, de-o vreme, sa practicam ceea ce, la cursul de [b]educatie civica[b] din scoala primara (!) poarta numele de acceptarea alteritatii... In curind, prinsi de duhul dezbinarii tot mai adinci, prin toate detaliile fiintei sociale si individuale, ne vom risipi ca bobitele de mercur, in toate directiile. URA! Divide et impera! (apropos, poate va amintiti ca schizo-frenia, regina bolilor psihice, asta si este - precum ii spune numele: rupere, faramitare a sufletului, conflict intrapsihic generalizat, disolutia oricarei uniuni, a oricarei concentrari de forte sufletesti laolalta, sub acelasi pastor...) Am totusi impresia ca incep sa pricep un lucru: punem gresit eticheta de "ecumenist", deseori. Iata: daca unul dintre noi este inclinat, ca insusire personala si in virtutea unei educatii bune (sau autoeducatie indelungata) spre comunicare calda, ingaduitoare, cu blandete, cu iertare, cu respect fata de orice alt om (care nu e neaparat un oponent, de ce sa vedem mereu oponenti in jur??? cu cine oare ne luptam in noi de vedem doar oponenti la tot paasul???) atunci... e "pedepsit" cu termenul de ecumenist. Pus la borcanul cu ecumenisti. Ca ramele. Daca un ortodox are prieteni sau amici de alte confesiuni, gata, a patit-o: e pus la zid ca ecumenist. Daca un ortodox joaca sah cu un ecumenist pe net sau in parc, gata: e ecumenist. Daca un preot accepta ca la slujba de vineri seara sa participe si un musulman (care, culmea, ca sa nu supere pe crestinii din jur, face si el cruci acolo, sarmanul, se da si el dupa bobor, ca are necazuri aici in Romania, ca il bat nevestele la Ankara ca nu-i merg afacerile cu blugi si kentane prin Grozavesti), gata, parintele e ecumenist. Trebuia sa il dea afara din Casa Domnului pe murdarul acela care ne-a spurcat biserica. Daca un catolic face o gluma buna sau scrie o rugaciune iar eu gust gluma sau apreciez duhul crestin al rugaciunii, gata: sunt ecumenist. M-am fript! Daca la serviciu ies in pauza la o cafea si stau de vorba zilnic cu un calvin, un adventist si un musulman, caci acestia imi sunt colegii de-o viata de munca, apoi gata: sunt ecumenist! M-am ars. Eu credeam ca a fi om intre oameni, cu buna intelegere, cu bucuria convietuirii, dincolo de diferentele de credinta, de apartenenta confesionala, credeam deci ca e cu totul altceva decat a fi ecumenist. Credeam ca se cheama a vietui omeneste, pur si simplu, printre semenii tai, fara de care ai fi silit sa traiesti cu strutii, cu sacalii si cu cainii vagabonzi. Insa: cum eu sunt un ortodox desavarsit, cum nu mai e alt ortodox ca mine sub soare, atunci, catranit sunt eu - nici la manastire nu merg, ce sa caut la ecumenistii aia... mai bine merg direct in padure, ma cocot in pom sau ma var intr-o pestera si, sfant cum sunt, iata m-am ferit de diavol: caci, vedeti ce protejat sunt eu: eu nu sunt ecumenist. Ecumenistilor! Neteristilor! Forumistilor! Last edited by ioan cezar; 22.01.2012 at 06:06:57. |
#8
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Nu, tu esti de fapt semi-ateu, ai adoptat de fapt o filozofie pa baza conceptiei atee pe care o aveai. Ai ramas de fapt tot la filozofia lui Voltaire. |
![]() |
|
![]() |
||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Revelații abrogate. Profetul lui Allah între Mecca si Medina.. | parinteleiacob | Religia Islamica | 5 | 28.12.2012 17:58:17 |
Despre iubire - extras din Profetul - Kahlil Gibran | sunsray | Alte Religii | 54 | 02.10.2012 21:25:19 |
Care e scopul existentei lui Dumnezeu? | Archaeopteryx | Generalitati | 31 | 21.10.2011 23:09:14 |
oameni care nu au crezut in Dumnezeu | cozia | Intamplari adevarate | 5 | 28.07.2008 20:15:06 |
|