Cu credinta la raspantie - cata nevoie avem de biserica si preot?

[tabitha]

În prealabil postat de fallen

.... ma gandesc, daca as fi in America, as merge la cea mai apropiata biserica, chiar si de alta confesiune (catolica sau protestanta, nu chiar orice ciudatenie)....

Ei, nici chiar asa. N-avem motive sa sarim gardul in bisericile altora. Btw, in America sunt mii de biserici ortodoxe.

[sophia]

Am citit parerile si sfaturile tuturor. Va multumesc.
As dori sa raspund la unele dintre problemele ridicate si la unele idei.
Nu dau numele autorilor, pentru ca nu mi-i amintesc si nu am timp sa derulez topicul si pentru ca nu nu autorii sunt importanti, ci ideile/parerile lor.

1. Exista doua pareri care m-au socat.
Ca numai noi insine suntem vinovati de problemele noastre, ca trebuie sa ne purtam crucea si sa acceptam/inghitim tot, chiar si raul, ca nu trebuie sa ne plangem de altii, ci de noi insine.
Eu cred ca adevraul este, ca de obicei undeva la mijloc.
Dumnezeunu ne cere sa fim masochisti, iar autoglagelarea nu se practica in ortodoxie.
ba dimpotriva, undeva Dumenzeu ne invata ce avem de facut cand unii frati ai nostri (la propriu-adica rude, prieteni- sau la figurat, alti oameni) ne supara in mod repetat.
Ne invata sa vorbim cu ei in patru ochi, apoi daca nus e indreapta, sa le mai spunem o data, si mai apoi sa-i aratam (in discutie) altora, in comunitate, sa cerem ajutorul in judecata.
Exact asta incerc eu sa fac. Am vorbit cu unul sau altul, inclusiv cu preotul privat, apoi am cerut sfat la unul sau altul, si am ajuns sa spun si altii, cerand sfatul.
Pacat ca altii nu fac la fel , caci altfel s-ar rezolva totusi conflictele, ar mai auzii oameni ce greseala fac/au facut si ar primi sfaturi si ajutor ca sa se indrepte. Includ ai si pe preoti.

Nu stiu daca ideea (in ortodoxie) este ca preotul este infailbil si nu trebuie corectat. Sau ca nu trebuie/putem sa facem ca in biserica sa fie mai bine, sau sa rezolvam probleme/conflicte.
Cel mai adesea exista peste tot probleme in biserica, ele insa se rezolva numai unilateral: unul decide si ceilalti trebuie sa asculte si sa plece capul.
Preotul nostru a citat candva de nu stiu unde, ca la o judecata nu s-a putut gasi solutie, ambele parti aveau argumente solide, si atunci s-a hotarat sa decida cel mai mare (nu stiu, in V.T sau asa ceva).
Dar in general (si la noi in special) nici nu se ajunge la ascultarea partilor).

2. Probleme apar des la strana/cor, asa cum spuneau mai multi aici.
Pentru ca nu exista in biserica, sau nu se cunosc, niste reguli: cine si cum vine si canta la strana (sau e ca la gara vine si pleca fiecare cum vrea), exista selectie sau nu, se fac repetitii, cine poate citi din carti la diferitele slujbe speciale, cine ce are de cantat la fiecare slujba (mai ales la cele speciale) etc. Si mai ales se fac nedreptati din aceste motive.
Ca multi doresc sa cante, multi doresc sa citeasca si numai unul sau altul este mereu numit de preot, sau se autonumeste si etc.
Exista regulile acestea scrise undeva?

Mai apar probleme in biserica atunci cand exista o comunitate formata (mai ales in diaspora) si unde se mai organizeaza si alte activitati (sau dimpotriva, nu se face nimic social), cand biserica nu are numai caracter religios, de rugaciune si slujba, ci si de nucleu al comunitatii.
In tara se fac multe: se construiesc biserici (mai ales la tara participa toti cu bucurie, preotul este trup si suflet), se fac si preotii se ocupa si de multe lucruri in social: spitale, copii orfani, batrani si saraci, publica lucrari, reviste, au coruri bine organizate, etc.
Dar in afara este mai greu cu lucrurile astea. Motive exista si nu intru acum si aici in amanunte. Doar atat: in diaspora nu toti preotii apartin de tara (BOR).

3. Exista si probleme de natura umana/privata si legate de particularitatile locului.
Nu sunt bani, sunt multi enoriasi la putini preoti, biserici putine pe raze mari, transportul nu tine seama de orarul slujbelor ortodoxe (ca la altii slujbele sunt din ora in ora).
Oamenii au mare nevoie de biserica si preot in diaspora, pentru ca se lupta cu mari greutati, au nevoie de comunitate care sa-i ajute practic, sau macar moral (sufleteste) ca sa se mentina la suprafata. Si atunci orice nedreptate, sau pierdere de loc (la propriu si la figurat) doare inzecit fata de cum se intampla in tara.

- va urma-

În prealabil postat de sophia

1. Exista doua pareri care m-au socat.
Ca numai noi insine suntem vinovati de problemele noastre, ca trebuie sa ne purtam crucea si sa acceptam/inghitim tot, chiar si raul, ca nu trebuie sa ne plangem de altii, ci de noi insine.

Si de ce te-a socat? Ca nu suna asa cum ai fi dorit sa sune? Oare de ce nu toti oamenii l-au acceptat pe Iisus? De ce mai toti sfintii parinti au fost prigoniti? Iti raspund eu: pentru ca ei inca de pe pamant au fost oameni ai lui Dumnezeu, pentru ca ei s-au lepadat de lume si L-au urmat pe Hristos. Ei nu au mai fost placuti lumii, insa au fost placuti lui Dumnezeu. Cei care i-au urmat pe sfintii parinti sau care îi urmeza sunt cei care se straduiesc sa fie placuti lui Dumnezeu.

În prealabil postat de sophia

Eu cred ca adevraul este, ca de obicei undeva la mijloc.

Pai ori e alba, ori e neagra? Hotaraste-te. Nu-ti dezvalui slabiciunea celui de langa tine (daca poti sa o faci), arata pe cat poti ceea ce e placut lui Dumnezeu si nimic mai mult.

În prealabil postat de sophia

Nu stiu daca ideea (in ortodoxie) este ca preotul este infailbil si nu trebuie corectat. Sau ca nu trebuie/putem sa facem ca in biserica sa fie mai bine, sau sa rezolvam probleme/conflicte.
Cel mai adesea exista peste tot probleme in biserica, ele insa se rezolva numai unilateral: unul decide si ceilalti trebuie sa asculte si sa plece capul.

Indreapta-te pe tine mai inainte de al indrepta pe altul.
Sunt ucenici ai Domnului în care Cerul a prins rădăcini. De aceştia a ascultat chiar şi firea neînsufleţită. Secretul este acesta: prin nevoinţă şi dar au făcut mai întâi linişte în firea lor şi, zic părinţii: „Cine ascultă de Dumnezeu şi Dumnezeu ascultă de acela”. În preajma lor, fiarele şi valurile îşi uită sălbăticia. Acultarea aceasta restabileşte omul şi natura în starea străveche, de Rai: „Fiule (zice Sfântul Serafim de Sarov), adună Duh de pace în sufletul tău şi mii de inşi se vor mântui în jurul tău”.

Pentru userul sophia, parintele Paisie Aghioritul te poate lamuri mai bine:

“Mi-au spus unii ca se smintesc pentru ca vad multe lucruri strambe in Biserica. Iar eu le-am spus:
“Daca vei intreba o musca: ŤSunt flori in locul acesta?ť, ea iti va spune: ŤNu stiu. Ci stiu numai ca acolo jos, in groapa, sunt cutii de conserve, gunoaie, necuratiiť, si iti va insira toate murdariile pe care a stat. Dar daca vei intreba o albina: ŤAi vazut vreo necuratie in locul acesta?ť, ea iti va spune: ŤNecuratie? Nu, nu am vazut nicaieri. Aici locul este plin de flori bine mirositoareť, si iti va enumera o gramada de flori de gradina si salbatice. Vezi, musca stie numai unde exista gunoaie, in timp ce albina stie ca acolo este un crin, mai departe o zambila…”.
Dupa cum mi-am dat seama, unii oameni seamana cu albina, iar altii cu musca. Cei care seamana cu musca in orice situatie cauta sa afle ce rau exista si se preocupa de el; nu vad nicaieri nici un bine. Cei care seamana cu albina afla peste tot orice bine exista. Omul stricat gandeste, pe toate le interpreteaza de-a stanga si le vede anapoda. In timp ce acela care are ganduri bune, orice ar vedea, orice ii vei spune, isi va pune in minte gandul cel bun.

Odata un copil de clasa a sasea a venit la Coliba si a batut cu ciocanelul in poarta. Aveam de citit un sac de scrisori, dar mi-am spus sa ies sa vad ce vrea. “Ce este, voinice?“, il intreb. “Aceasta este Coliba Parintelui Paisie?” – ma intreaba. “Vreau sa-l vad pe Parintele Paisie“. “Aceasta este, dar el nu este aici; s-a dus sa cumpere tigari“, ii spun. “Se vede ca s-a dus ca sa cumpere pentru cineva“, imi spune el cu gand bun. „Nu, ci pentru el s-a dus sa cumpere, ii spun. I s-au terminat si facea ca un nebun. Pe mine m-a lasat aici singur si nici macar nu stiu cand se va intoarce. Daca vad ca intarzie, o sa plec de aici“. Atunci baiatului i s-au umplut ochii de lacrimi si iarasi a spus cu gand bun: “Il obosim pe Parintele“. “Dar ce vrei cu el?“, l-am intrebat din nou. “Vreau sa iau numai binecuvantarea lui“, mi-a raspuns. „Ce binecuvantare sa iei, copile! Acesta este un inselat. Nu-i bun de nimic. Eu il stiu bine. Nu astepta degeaba, pentru ca atunci cand se va intoarce va fi nervos, poate chiar si beat, caci mai si bea“. Dar acel copil punea mereu gandul cel bun. “In sfarsit, ii spun, eu voi mai astepta putin, ce vrei sa-i spun?“. “Am sa-i dau o scrisoare, imi spune, dar voi astepta sa iau si binecuvantarea lui“. Ati vazut? Orice ii spuneam, el o primea cu gandul cel bun. I-am spus: “Facea ca un nebun pentru ca nu avea tigari“, iar sarmanul a suspinat si a lacrimat. “Cine stie, poate s-a dus sa cumpere pentru cineva“. Altii citesc atatea, iar acela, un copilas de clasa a sasea, sa aiba ganduri atat de bune! Sa-i strici gandul si el sa si-l faca si mai bun si sa traga o concluzie mai buna. M-am minunat de aceasta! Pentru prima data am vazut un astfel de lucru!”

Gandurile omului arata starea lui duhovniceasca

[sophia]

Of Ovidiu.b
Ma rog, tu ai modul tau de a vedea lucrurile, incepand cu alimentatia (mi se care ca tu ai deschis topicul ala cu alimentatia "ortodoxa"), si pana la credinta.

Ca sa-ti raspund tie mai intai:
a. Nu ste nici alba si nici neagra. Asta am invatat de ceva ani incoace. Totul este de cenusiu, nuantat, nimic nu este pur, in afara de Dumnezeu si de starea ideala.

b. De ce m-au socat anumite pareri? Am explicat mai sus. Da, nu asta asteptam ca raspuns.
Poate ca la unii functioneaza sado-masochismul, autoflagelatul, sa-i dai cu capul te toti peretii si un sut undeva si gata. Dar sunt multii care si asa sunt la capatul puterilor, mai da-le un pumn si ai terminat cu ei, i-ai trimis fie pe lumea cealalta (ca-si pun capat zilelor, sau la spital).
Asta doresti? Asa vezi tu credinta,ortodoxia?
Pe cine a lovit Dumnezeu vreodata cu vorba sau cu mana?
Cand altii alungau, El chema la El si vindeca (vezi femeile bolnave, orbii, neputinciosii, etc.).
Chiar unii apostoli, sau oameni din jurul sau, se mirau si alungau pe cei ce veneau sa ceara ajutor. Incercau probabil sa-l protejeze pe Iisus, dar El nu lasa, nu intreba, ci doar vindeca. Nu invinuia personal. "Ce vii aici spurcatule, ai facut aia si aia si vii sa cauti ajutor la mine". Niciodata n-a spus asta.
El ii stia deja pe toti...

M-au socat pareri care judeca, si care dau vina numai pe cel ce cauta ajutor. Cand unul vine si spune ca este la capatul puterilor, tu vii si mai dai si tu in el?
De ce? Cine te-a invatat asta?
Si de ce nu te uiti in partea cealalta. Mai dar poate ca o avea dreptate, dar poate ca o fi ceva in ceea ce spune.
Numai unul o fi vinovat mereu?

Si mai este ceva. Vii cu exemple ca unul vede numai rau si altul numai binele.
Pai ala care vede si raul (ca nu exista om sa vada numai raul) si este vesnic nemultumit, tocmai ala duce spre mai bine, spre progres.
Daca te multumesti si zici ca totul e numai bine, raiul pe pamant, atunci nu mai facem nimic nene. Stam cu burta in sus, ca ia uite ce bine este, ce ne mai trebuie sa mai facem.Nu? Las' ca merge si asa.
Ala nu trebuie, aia nu trebuie. Capul jos, gura inchisa si mai mult nu mai spun.
Pai asa putea sa faca si Tatal. Ei, ce daca este asa cum este pe pamant? De ce sa-l trimit eu pe Fiul sa-l jertfesc acolo. Aia o duc bine, e bine pe pamant.
Nu?

Si intrebai si de ce apostolii sau alti sfinti trimisi de Dumnezeu au suferit si au fost prigoniti?
Pai asta este cheia. Ala care vrea sa faca ceva mai bine este cel prigonit, ala care vede nedreptatea si raul, ala este prigonit, fiindca ala deranjeaza cel mai mult.

În prealabil postat de sophia

Of Ovidiu.b
Ma rog, tu ai modul tau de a vedea lucrurile, incepand cu alimentatia (mi se care ca tu ai deschis topicul ala cu alimentatia "ortodoxa"), si pana la credinta.

Nu vad ce legatura are alimentatia si cu ceea ce dezbatem noi aici?

În prealabil postat de sophia

M-au socat pareri care judeca, si care dau vina numai pe cel ce cauta ajutor. Cand unul vine si spune ca este la capatul puterilor, tu vii si mai dai si tu in el?
De ce? Cine te-a invatat asta?
Si de ce nu te uiti in partea cealalta. Mai dar poate ca o avea dreptate, dar poate ca o fi ceva in ceea ce spune.
Numai unul o fi vinovat mereu?.

Fa-ma atent unde am dat in tine? Eu am incercat sa te scot din ceata. Adica ti-am expus modul crestin de a gandi. Acum ca tie nu iti sunt placute si nu vrei sa le accepti nu inseamna ca cineva a dat tine. Nu ai sa gasesti linistea decat in post, rugaciune, spovedanie si ascultare fata de duhovnicul tau.