Atitudinea ortodoxa fata de oamenii de alte culte religioase

[Raoul]

În prealabil postat de PetruD

Daca vrei sa faceti precizari, adaugiri, va ascult cu drag.

Pai depinde de tine ce neclaritati mai ai. Ca sa stim si noi ce parte a subiectului sa o tratam...

ai făcut clic pe link-ul pe care ţi l-am dat, ca să vezi ce zice un(ul dintre) bătrân(ii) înţelept(i) cu privire la asta?

[PetruD]

Am citit mai in profunzime articolul trimis de tine, N.Priceputu si m-a lamurit si m-a linistit si mai mult. Acum, ca o incheiere, spun ca eu ma rog si pentru cei cativa prieteni ai mei care nu prea inteleg sensul credintei noastre, si sper (si aproape cred) cu tarie ca Dumnezeu se va indura de ei, daca nu isi vor da seama singuri de Adevar si ca ... daca dintre toate virtutile teologice, cea mai mare este dragostea, nimic nu ma opreste sa imi iubesc prietenii... (si nu numai) si am sa continui asa.

Multumesc!

[lore86]

În prealabil postat de PetruD

Am citit mai in profunzime articolul trimis de tine, N.Priceputu si m-a lamurit si m-a linistit si mai mult. Acum, ca o incheiere, spun ca eu ma rog si pentru cei cativa prieteni ai mei care nu prea inteleg sensul credintei noastre, si sper (si aproape cred) cu tarie ca Dumnezeu se va indura de ei, daca nu isi vor da seama singuri de Adevar si ca ... daca dintre toate virtutile teologice, cea mai mare este dragostea, nimic nu ma opreste sa imi iubesc prietenii... (si nu numai) si am sa continui asa.

Multumesc!

o , bineinteles ca trebuie sa ii iubesti. Mai mult, trebuie sa te rogi ptr ei sa gaseasca calea spre Adevar. Iar Adevarul este unul singur ,HRISTOS.
Respingandu-l pe El ,nu ai cum sa te mantuiesti, oricate fapte bune vei face si oricat de cinstit vei fi.

Mântuirea nu este un fapt obiectiv, făcut de Dumnezeu din afara noastră şi fără participarea noastră. Ea este relaţie cu Dumnezeu, în persoana lui Hristos. De aceea, cine Îl cunoaşte şi este cunoscut de El va avea parte cu El. Iar dacă ne întrebăm ce înseamnă să-L cunoşti, probabil o facem din cauză că nu-L cunoaştem, şi asta ar trebui să ne neliniştească în cel mai înalt grad.
Iar dacă vrem să-L cunoaştem, aceasta se face prin participare la viaţa lui în Duhul Sfânt, în Trupul Său care este Biserica. Trebuie ca viaţa Lui să devină viaţa noastră, gândurile Lui să devină gândurile noastre, tot aşa faptele, dragostea cu care iubim să fie dumnezeiască, curgând prin noi din El.

[PetruD]

Hai sa aduc in discutie un aspect. Cei care rastalmacesc si sunt constienti de asta mi se par si mie de mare ocara.

Insa cei care resping crestinismul, de cele mai multe ori fac asta pentru ca nu il ... PRICEP ... nu il INTELEG ... ratiunea nu ii ajuta sa il inteleaga, si se apara de ceea ce nu cunosc, intr-un fel ... „natural” (nu stiu sa explic mai bine, sper ca ati inteles), nu neaparat pentru ca ar fi ei luciferici si nu le-ar conveni sa stie ca au pe Cineva deasupra lor. Prietenul meu de care am pomenit crede cu tarie ca exista un Dumnezeu deasupra noastra, dar privind inapoi in istorie ii vine greu sa conceapa ca o credinta atat de faramitata si prin care s-au savarsit din pacate, o multime de atrocitati, poate fi o credinta mantuitoare. Asta e atitudinea lui si a multor oameni care nu adera la nicio religie... Nu cred ca e tocmai vina lui... poate nu a cunoscut la timp persoana care sa ii arate cum stau treburile, pe deasupra el mai e si dintr-o familie destramata ... si imi e greu sa ii spun ca ... uite asa este familia crestina, asa e barbatul cu femeia, etc... stiind cum traieste el... Si mediul in care se naste cineva isi lasa amprenta...

Desigur, exista si oamenii care resping din start orice fel de divinitate si se considera ei insisi zei innascuti - ei se numesc satanisti si de curand si-au facut propria biserica: sunt oameni care se considera pe ei insisi proprii lor dumnezei. Asta este gresit de sus pana jos, si nu mai am ce comenta.

[Raoul]

În prealabil postat de PetruD

Am citit mai in profunzime articolul trimis de tine, N.Priceputu si m-a lamurit si m-a linistit si mai mult. Acum, ca o incheiere, spun ca eu ma rog si pentru cei cativa prieteni ai mei care nu prea inteleg sensul credintei noastre, si sper (si aproape cred) cu tarie ca Dumnezeu se va indura de ei, daca nu isi vor da seama singuri de Adevar si ca ... daca dintre toate virtutile teologice, cea mai mare este dragostea, nimic nu ma opreste sa imi iubesc prietenii... (si nu numai) si am sa continui asa.

Multumesc!

Frate,nu te opreste nimeni sa te rogi pentru ei (dar in particular,nu la Sf. Liturghie,ca acolo nu se pomenesc ereticii). Intr-adevar,dragostea de aproapele este mult apreciata de Dumnezeu si poate pana in clipa mortii lor acei oameni vor veni la dreapta credinta. Deci sa nu ne pierdem nadejdea.

În prealabil postat de lore86

Nu sta in puterea noastra sa spunem cine se mantuieste si cine nu.
Nu vb de pagani, care nu au acces la legea crestina, ei vor fi judecati dupa legea morala.
In schimb ptr toti ceilalti, care au auzit crestinismul si l-au respins, sau i-au rasatlmacit invataturile crend invataturi ratacite, eretice judecata va fi mult mai aspra.

Acum, sa vb cinstit: ptr ce spera un liber cugetator sa se mantuie? El care de buna voie l-a respins Domnul? El nu a avut nevoie de Dumnezeu, de Biserica, de sfintele Taine, de sfinti. ATunci ce sa caute intr-un loc in care de toate acestea are parte? Adica Domnul respecta liberul albitru: "NU M-ai vrut in timpul vietii, acum dupa moarte eu nu te silesc. Te las sa mergi pe drumul pe care ti l-ai ales."

Ai necinstit-o pe Maica Domnului si sfintii. Ce raspuns vei da la judecata stiind ca "Sfintii vor judeca lumea?"Unde te vei ascunde de fata Imparatesei Cerurilor, care sta de-a dreapta Domnului?

Stii, Domnul e boier mare. Si El ne respecta liberul albitru. De cele mai multe ori noi decidem unde mergem, prin buna stiinta. Iar El ca un PreaBun nu ne sileste cu nimic.

Sfantul Ciprian al Cartaginei spunea un adevar scurt si clarExtra Ecclesia nulla salus..
Adica: "in afara Bisericii nu este mantuire". Cred ca e limpede ca lumina zilei.
Iar Biserica, in simbolul de credinta niceo-constantinopolitan invata"Cred[...] Intr-una sfanta, soborniceasca si apostoleasca Biserica"
Deci exista o singura Biserica, al carui Cap este Hristos.
Asadar Domnul si Biserica invata ca este Un Domn, O credinta si un botez
Un Domn, o credinta, un botez, o biserica. Ce e in plus e in afara corabiei.

Ce sa spun,adevarat... Oare userul "Scotianul" se va mantui?? Ca in unele parti i se ia foarte mult apararea iar in altele (neo)protestantii sunt judecati aspru. Cum ramane pana la urma?

În prealabil postat de N.Priceputu

Mântuirea nu este un fapt obiectiv, făcut de Dumnezeu din afara noastră şi fără participarea noastră. Ea este relaţie cu Dumnezeu, în persoana lui Hristos. De aceea, cine Îl cunoaşte şi este cunoscut de El va avea parte cu El. Iar dacă ne întrebăm ce înseamnă să-L cunoşti, probabil o facem din cauză că nu-L cunoaştem, şi asta ar trebui să ne liniştească în cel mai înalt grad.
Iar dacă vrem să-L cunoaştem, aceasta se face prin participare la viaţa lui în Duhul Sfânt, în Trupul Său care este Biserica. Trebuie ca viaţa Lui să devină viaţa noastră, gândurile Lui să devină gândurile noastre, tot aşa faptele, dragostea cu care iubim să fie dumnezeiască, curgând prin noi din El.

Frate drag,avem si unele "reguli" pana la urma. Adica oricat de "apropiat" ai fi de Dumnezreu,fara botez(ul) ortodox,fara spovedanie etc. nu putem intra in Imparatia Lui. Mai ales daca ni s-a spus si am auzit de toate astea...

În prealabil postat de PetruD

Hai sa aduc in discutie un aspect. Cei care rastalmacesc si sunt constienti de asta mi se par si mie de mare ocara.

Insa cei care resping crestinismul, de cele mai multe ori fac asta pentru ca nu il ... PRICEP ... nu il INTELEG ... ratiunea nu ii ajuta sa il inteleaga, si se apara de ceea ce nu cunosc, intr-un fel ... „natural” (nu stiu sa explic mai bine, sper ca ati inteles), nu neaparat pentru ca ar fi ei luciferici si nu le-ar conveni sa stie ca au pe Cineva deasupra lor. Prietenul meu de care am pomenit crede cu tarie ca exista un Dumnezeu deasupra noastra, dar privind inapoi in istorie ii vine greu sa conceapa ca o credinta atat de faramitata si prin care s-au savarsit din pacate, o multime de atrocitati, poate fi o credinta mantuitoare. Asta e atitudinea lui si a multor oameni care nu adera la nicio religie... Nu cred ca e tocmai vina lui... poate nu a cunoscut la timp persoana care sa ii arate cum stau treburile, pe deasupra el mai e si dintr-o familie destramata ... si imi e greu sa ii spun ca ... uite asa este familia crestina, asa e barbatul cu femeia, etc... stiind cum traieste el... Si mediul in care se naste cineva isi lasa amprenta...

Desigur, exista si oamenii care resping din start orice fel de divinitate si se considera ei insisi zei innascuti - ei se numesc satanisti si de curand si-au facut propria biserica: sunt oameni care se considera pe ei insisi proprii lor dumnezei. Asta este gresit de sus pana jos, si nu mai am ce comenta.

Sunt inselari diavolesti! Ca asta este cea mai buna arma a vrajmasului: ii lasa pe oameni sa creada ca exista Dumnezeu,rai si iad etc. etc. dar nu te lasa sa mergi la scaunul de spovedanie! Si atunci ce-ai facut? Ca fara asta esti mort,fara pocainta si marturisire... nu putem dobandi Raiul.

[PetruD]

În prealabil postat de Raoul

Sunt inselari diavolesti! Ca asta este cea mai buna arma a vrajmasului: ii lasa pe oameni sa creada ca exista Dumnezeu,rai si iad etc. etc. dar nu te lasa sa mergi la scaunul de spovedanie! Si atunci ce-ai facut? Ca fara asta esti mort,fara pocainta si marturisire... nu putem dobandi Raiul.

Si a cui e vina pentru asta? A lui? Ca nu a avut sansa sa fie povatuit la timp si acum crede gresit? Ca el sunt sute de milioane de oameni...

[Raoul]

Asa e,sunt multi din pacate. Tu degeaba pui intrebari pe forum si astepti sa te lamurim noi,ca tot niste nestiutori suntem (cel putin eu!),insa cel mai bine si sigur ascultam cuvintele lui Hristos care spune ca PUTINI se mantuiesc,caci ingusta e poarta Raiului,in timp ce poarta pierzarii e mare si multime mare intra pe ea. Hristos a zis-o,deci nu e de la mine

[PetruD]

Asta mai e inca o problema, dar nu vreau tocmai acum sa deschid subiectul... totusi, tre s-o spun... cand ma gandesc ca si monahilor le e atat de greu sa se mantuiasca, uneori ma intreb daca noi mirenii care traim in lume are sens sa speram... si apoi ma gandesc ca nu trebuie sa imi pierd speranta ... iar apoi ma gandesc ca s-ar putea sa am sperante desarte ... apoi iar ma gandesc ca nu trebuie sa imi pierd speranta, si ma intristez, ma intristez... pana ma linistesc. Si apoi o iau de la capat...