Au zis destul de clar, mai sus, frații. Mărturisește-te duhovnicului. Spune-i tot ce te frământă. El va ști ce "medicament" să-ți recomande pentru tulburarea ta sufletească. Eu, îți spun că cel mai important este să nu uiți că toată grija și atenția inima tale trebuie să fie îndreptată spre Dumnezeu. Nu lăsa gândul să hoinărească. Adapă-ți mintea din izvorul nesecat al rugăciunii neîncetate. Asta te va calma, te va întări, dacă ai s-o rostești din inimă, cu smerenie și cu credință nestrămutată. Dumnezeu te va milui, dacă vei crede cu adevărat, și vei dobândi răbdarea după care tindem toți.
Fii bărbat adevărat. Calcă cu convingere, și nu-ți fă griji pentru grija de mâine. Dumnezeu va avea grijă de tot. Așa cum ți-au recomandat frații, fă-ți datoria de elev și învață cu sârguință, cu inima împăcată, cu bucurie, căci Dumnezeu e cu tine tot timpul, prin rugăciune. Asta-i rucodelia ta...cititul. Dă-i bătaie acolo, cu încredere, și lasă restul în mâinile Domnului. Hai, frate, sus steagul! Dumnezeu te vrea bărbat adevărat, nu un smiorcăit! Îngrijește-te să duci o viață curată, nu lăsa rugăciunea din mână, și păstrează cu sfințenie nădejdea în Hristos. Doamne ajută!
__________________
"A fost întrebat avva Ammona ce este calea cea strâmtă și îngustă, și a zis: calea strâmtă și îngustă înseamnă a-ți struni gândurile, și a-ți nimici voia ta, de dragul lui Dumnezeu. Asta înseamnă „iată noi am lăsat toate și ți-am urmat Ție“ (Matei, XIX, 27.)." (Despre avva Ammona, Patericul Egiptean)
|