Curtea constitutionala a respins legea cainilor vagabonzi !!!

[maria40]

În prealabil postat de philalex

ma bucur ca au scapat cainii...s-a facut dreptate....din pacate oamenii de multe ori fac mult mai mult rau....dau Domnul ocroteste nedreptatea...ma bucur, sa fie armonie peste tot...ca mai musca unele, treci cu "tatal nostru", pe langa ei si se linistesc.... sa ne uitam la oameni, ca fac destul de mult rau...si sa incercam sa fim mai buni...oricum Cerul e f. suparat pe oameni, din acesta cauza meritam sa trecem prin astfel de vremuri...cand vom fi mai buni vom avea si bucurii mai multe..

Doamne, mare-i gradina Ta si multi idioti sunt in ea!
Cum e philalex?...da-i incolo de oameni bine ca traiesc cainii!
Eu as propune o lege in care sa dam dreptul oamenilor care vor, sa se casatoreasca cu cainii!

[heaven]

În prealabil postat de AlinB

Sa-ti dau un indiciu: acolo unde vei gasi un "iubitor" de animale de genul asta, acolo ai sa gasesti si unul care isi uraste semenii.
Nu o ura deschisa, capabila sa o recunoasca, ci mocnita, ascunsa de multe ori cu mare abilitate chiar si fata de propria constiinta.
Oamenii de genul asta m-ai degraba ar hrani si adaposti 10 caini decat chiar si un copil al strazii.
Ar plange mai degraba moartea unui caine decat moartea unui om, victima a aceluiasi caine care daca ar fi murit la timp, n-ar fi facut victime.

Avand in vedere ca ma invart de ani de zile printre oameni care se ocupa de animale si le protejeaza,pot sa spun ca ceea ce tu ai scris mai sus se aplica,insa la un numar restrans de persoane,iar aceia nu sunt in opinia mea iubitori nici de animale si nici de oameni.Ura,in toate manifestarile ei,nu izvoraste din iubire,desi mai aud si ipoteze de genul in jurul meu,ci din frica,frica de suferinta si din violenta reprimata timp indelungat.
Este real ca in cazuri de genul,compania animalelor devine un refugiu,o fuga de sine si de realitate,insa va anunt ca am regasit situatii similare in multe alte domenii,precum si cel al religiei.Am fost uluita (pe vremea cand eram mai naiva si idealista,poate) sa constat ce manifestari ale violentei si urii si inca de ce proportii se pot intalni printre anumiti "buni crestini"...insa,asta nu m-a facut sa dau bir cu fugitii si sa ii etichetez pe toti la fel,chiar daca anumite persoane din aceasta categorie,au ajuns sa imi faca mult rau la un moment dat.
Si asta pentru ca eu cred (si nu doar eu,ci si psihologii o spun) ca generalizarea este o eroare in orice domeniu ai aplica-o...pentru ca indiferent cum ar fi niste indivizi dintr-o anumita categorie,e clar ca e imposibil sa ii cunosti pe toti ca sa dai un verdict corect,prin urmare vei sfarsi prin a lipi etichete si a-ti judeca aproapele.

[Yasmina]

În prealabil postat de AlinB

Sa-ti dau un indiciu: acolo unde vei gasi un "iubitor" de animale de genul asta, acolo ai sa gasesti si unul care isi uraste semenii.
Nu o ura deschisa, capabila sa o recunoasca, ci mocnita, ascunsa de multe ori cu mare abilitate chiar si fata de propria constiinta.
Oamenii de genul asta m-ai degraba ar hrani si adaposti 10 caini decat chiar si un copil al strazii.
Ar plange mai degraba moartea unui caine decat moartea unui om, victima a aceluiasi caine care daca ar fi murit la timp, n-ar fi facut victime.

Ohhhhh,bine ai revenit printre noi Alin!!
Se simtea lipsa unui dialog atotstiutor,superior,sarcarstic ,pe premize gresite.
Nu au mai fost demult replici calomniatoare pe acest thread despre caini,dar ne bucuram ca ai aparut!

Vai,psihologia a devenit asa,o indeletnicire des raspandita;te trezesti ca esti psihanalizat de bacanul din colt,de femeia de serviciu de pe scara si in general de toti oamenii care au macar 3 minute sa citeasca o scurta fituica despre personalitatea omului.

Bati campii, si-i bati cu satisfactie ori de cate ori ai ocazia iar generalizarea asta propusa de o minte limitata nu ma socheaza,doar ma irita ca stiu cata nedreptate faci tuturor acelora care iubesc toate fiintele!
Dar lasa,da-i tu inainte caci simt enorma iubire de semeni care vine dispre comentariile tale...este coplesitoare...

[AlinB]

Yasmina, AnnaKarenina90, ma bucur ca va simti..chit ca reactia voastra nu inseamna si pocainta, dar macar confirma ceea ce am afirmat mai sus.

Multumesc pentru ajutor.

Heaven,

Inca astept sa gasesc iubitorul ala de caini care sa puna oamenii inainte, adica sa vina respetivul cu o solutie realista la problema cainilor vagabonzi, care sa nu puna animalul inaintea omului.

Majoritatea celor care s-au perindat pe aici si sunt cei mai activi in discutiile astea, demonstreaza exact ce am scris mai sus.

Cei care nu se incadreaza in descrierea enuntata de mine (n-am pretentia ca e universala) sunt in cel mai fericit caz, naivi rupti de realitate.

Momentan nu vad alta decat eutanasierea lor.
Si asta se practica absolut peste tot, chiar si in cele cu legislatie foarte protectiva la adresa drepturilor animalelor. Noi suntem probabil singura exceptie tragica si paradoxala, poate cu exceptia Indiei care nu-si omoara vacile (probabil la caini au liber si i-au mancat deja pe cei in plus).

Restul sunt paleative: a se vedea cazul mentionat cu Bacaul care desi intretine aproape 2000 caini (parca), avand spatiul necesar si mancarea asigurata din sponsorizare, dar majoritatea stau acum de exemplu sub cerul liber la -23 grade.
La prima boala contagioasa, vor fi fara doar si poate eutanasiati toti, cum s-a intamplat si in Botosani (desi acolo a fost vorba doar de cca. 200).
Asta binenteles daca primarul nu va simti nevoia sa mai dea un tun pre-electoral si va mai face un imprumut la banca ca sa-i salveze, chipurile.

[AnnaKarenina90]

În prealabil postat de AlinB

Yasmina, AnnaKarenina90, ma bucur ca va simti..chit ca reactia voastra nu inseamna si pocainta, dar macar confirma ceea ce am afirmat mai sus.

Multumesc pentru ajutor.

Aline, nu am sa incerc sa te contrazic, din simplul motiv ca am renuntat de mult sa mai lupt cu mintile inchise in sfera impenetrabila a ignorantei crase, cultivata constant, in ritm alert.
Ma bucur ca in realitatea ta alternativa ceea ce am spus eu si Yasmina subliniaza, intr'un fel sau altul, conceptiile tale nascute din prietenia fecunda a unor frustrari (ale caror origini pot doar sa le intuiesc) cu iluzia unei minti luminate, posesoare a adevarului universal.
Dar tu oricum nu aveai nevoie de confirmari din partea noastra. E deja cunoscut faptul ca personalitatile schizoide au acest talent innascut de a nascoci argumente la toate ineptiile produse de mintea ratacita printre masele de cristale de gheata suspendate in atmosfera.

[heaven]

În prealabil postat de AlinB

Y
Heaven,

Inca astept sa gasesc iubitorul ala de caini care sa puna oamenii inainte

Iti multumesc pentru raspuns,Alin!
Uite,eu o sa-ti povestesc despre cazul meu,pentru ca mi se pare mai potrivit sa vorbesc despre mine,decat despre altii...animalele au fost cele care m-au ajutat sa ma reapropii de oameni,sa ii inteleg mai bine,sa iert,sa fiu mai senina,sa ma bucur de prezenta fiintelor din viata mea,sa pretuiesc fiecare clipa ce imi este data,asa cu bune si rele si mai ales sa imi depasesc teama si neincrederea.
Un animal ranit,bolnav,nu renunta,ci continua sa lupte pentru existenta...poate fara un picior,poate mutilat,paralizat...nu isi plange de mila,ci merge inainte si mai mult decat atat,de multe ori are puterea sa se bucure,sa ierte,sa fie recunoscator.Cati dintre noi reusim sa facem asta?Lectia asta m-a ajutat sa ma ridic de jos si sa merg mai departe,in niste situatii in care probabil multe persoane ar fi cedat si ar fi cazut intr-o depresie si disperare crunte!
Imi aduc aminte cazul unei cateluse,pe care eu si niste colege l-am avut acum doi-trei ani...o persoana,careia nu doresc sa ii dau nici un fel de calificativ,ii zdrobise toate patru picioarele cu un obiect contondent si o lasase sa agonizeze la marginea drumului.A fost dusa la veterinar,insa nu se mai putea face nimic pentru ea,oasele pur si simplu ii curgeau faramite prin piele,in asa hal fusese de zdrobita,deci a fost nevoie sa fie adormita.Era o puiuta in jur de 6-7 luni,nu ar fi avut ce rau sa faca cuiva...si cu toate chinurile cumplite prin care trecea,pe masa medicului si-a gasit ultima putere pentru a mai da din codita si sa linga mainile celor care incercau sa o ajute...
Poate unor persoane li se pare sub demnitatea lor sa incerce sa invete de la animale,din natura,eu,insa,am invatat multe!
Desi unii spun ca a avea animale in companie,te distanteaza de oameni,in viata mea s-a petrecut exact invers...ele m-au adus in mijlocul oamenilor si m-au ajutat sa ii inteleg,sa ii iert,sa ii accept si sa ii iubesc,in vremea in care studiile in psihologie erau departe de perspectivele mele,credinta palpaia in umbra sperantei care se stingea,iar ranile sapate in suflet erau foarte adanci,iar increderea in oameni disparuse.
Am ajuns la concluzia ca Dumnezeu are cai misterioase de a lucra cu oamenii si pentru fiecare dintre noi gaseste instrumentele potrivite si se pare ca de multe ori printre ele se numara si acest dar pe care ni l-a facut,mai putin pentru beneficiul trupului,cat mai ales pentru cel al sufletului...natura inconjuratoare,cu toate vietuitoarele,florile,bogatiile si misterul ei...Am inteles ca El nu m-a lasat,de fapt niciodata,chiar si in cele mai grele momente de ratacire ale mele,ci a avut rabdare cu mine si m-a adus mai aproape de El,asa cum a stiut ca este mai bine,pentru ca El este Doctorul sufletelor,nu-i asa?