Femeia

[PetruD]

Atunci, cand cineva imi va spune ”Femeia este inferiorizata in crestinism.” n-ar trebui sa incerc sa ii spun ca nu are dreptate si sa argumentez ci sa ii spun ”Huo de-aici indracitule! Eu sunt ortodox si traiesc dupa voia lui Dumnezeu! Ce stii tu?” Sigur ca nu... De asta intreb, dragilor, nu din alt motiv...

Si aici poate fi vorba si de aducerea altora la credinta, de aia trebuie sa ”combat” o idee gresita. Doar n-o sa stau comod cand cineva, eventual cineva cat de cat apropiat, imi spune neadevaruri despre credinta mea. Trebuie sa stiu sa combat neadevarurile, nu sa le accept si sa fiu indiferent. Daca raman indiferent si imi vad de ale mele, ii fac un rau celui de langa mine, nespunandu-i ca greseste.

[adam000]

În prealabil postat de PetruD

Si aici poate fi vorba si de aducerea altora la credinta, de aia trebuie sa ”combat” o idee gresita.

Te-a pus pe tine cineva apostol al Domnului ca sa aduci oameni la crediinta? Te-a pus pe tine cineva preot ca sa faci asta?
Cred ca nu.
Atunci lasa-i pe preoti, care au primit aceasta misiune (si in acelasi timp putere = puterea de a face asta) de la Dumnezeu. Iar tu stai linistit si vezi-ti de crediinta ta, nu de a altora. De a celorlalti (si si de a ta) se ocupa preotii, prin puterea Lui Dumnezeu.

Pina si diaconul, ca sa citeasca Evanghelia la Liturghie, cere de la preot binecuvantare in scopul ca ceea ce citeste sa aiba puterea de a misca ceva in sufletul auditoriului (sa fie "cuvant cu putere multa"). Pentru ca fara binecuvantarea preotului (adica fara puterea Lui Dumnezeu), omul nu poate face nimic, nu poate convinge pe nimeni nimic legat de crediinta.
Crediinta este un dar de la Dumnezeu. Daca vrei sa ajuti pe cineva sa devina credincios, tu nu ai nici o putere sa faci asta. Pentru ca nu este darul tau de a da, ci este darul Lui Dumnezeu. Tu poti doar sa te rogi, ca Dumnezeu sa il intoarca spre crediinta pe acel om. Atat.

[PetruD]

În prealabil postat de adam000

Daca vrei sa ajuti pe cineva sa devina credincios, tu nu ai nici o putere sa faci asta.

Preotii (si Biserica in general) nu ajung in extrem de multe locurile unde se afla oameni care pot fi salvati, sufleteste vorbind. Veti vedea vreodata un preot intr-un bar, sau intr-un club, incercand sa explice cuiva cum stau treburile cu viata? Sau unui matematician care sta toata ziua la birou si cauta relatii si formule si ... intamplator mai are si o cunostinta care mai merge pe la biserica?

Cunosc oameni (oameni oameni, nu preoti, nu monahi) care au intors spre credinta atei convinsi, cu rugaciune + vorba buna. Si nu erau preoti, doar oameni de rand. Sa inteleg ca nu ei au facut asta, sau stradania lor nu a fost primita...? Daca e asa, de acum daca vreun prieten de-al meu o sa imi zica ”Bai eu ma las de Dumnezeu si de biserica si de tot” eu am sa zic ”Faci cum crezi”.

Totusi, de ce nu vreti sa imi raspundeti la intrebare? Sa presupunem ca eu ma aflu in dilema asta, si vreau sa aflu raspunsul. Am voie sa il primesc, nu? Doar nu se spune ”Cauta si vei gasi, bate si ti se va deschide”? Sau e mai bine daca am o credinta oarba si nu inteleg de ce stau treburile cum stau, sa ma rog si eu precum babele care tin tot Sfantul si Marele Post al Pastilor dar nu stiu care diferenta intre Pasti si Craciun ... doar ca la unul se taie mielul, si la altul porcul...

Dle adam000, iertati-ma, dar ma deranjeaza un pic ca (aparent cel putin) nu vreti sa ma ajutati sa imi lamuresc dilema, insa incercati sa imi aratati ca eu nu fac bine ca incerc sa inteleg. Eu doar am pus o intrebare...

Istoria Europei este o dovada ca femeia in crestinism nu este asuprita. Cerceteaza putin situatia femeii in Europa inainte de crestinism. Vezi Roma Antica,Grecia Antica. Citeste putin despre Egipt,cum erau tratate femeile cand Egiptul era ortodox, si cum sunt tratate femeile in Egiptul musulman. Apoi citeste ce spun parintii si duhovnicii despre femeie. De ex. Pr.Arsenie Papacioc vb foarte frumos despre femeie.

Insa, desi locul femeii a fost ridicat prin venirea Domnului Iisus si prin Maica Domnului, oamenii au fost cei care au continuat sa asupreasca femeia, nu Biserica. De ex., crestinismul nu aproba casatoriile fortate, sau vinderea femeilor de catre tatii lor ptr prostitutie, insa aceste lucruri se petreceau, desi crestinismul exista. In Evul Mediu de exemplu, femeile alegeau sa mearga la manastire tocmai ptr ca acolo gaseau libertatea pe care socitatea nu o oferea. Deci daca femeile se simteau mai libere in manastire decat in societate, urmandu-L pe Domnul Hristos, este clar ca nu crestinismul asuprea si aspureste femeile, ci oamenii.

Ortodoxia in sine doreste ca femeie sa fie femeie si sa isi accepte si protejeze rolul de femeie. Insa astazi femeile au devenit mai masculine, de la imbracaminte,frizuri pana la slujbe de strungar,instalator si altele. Din cate stiu eu, inainte femeile in tarile crestine, puteau sa faca haine, sa coaca paine, sa faca vase, deci aveau si alte indeltniciri. Insa Ortodoxia pretuieste foarte mult rolul de mama. Daca sunt mame bune si credincioase, si societatea o sa mearga bine. Insa daca femeile isi leapda rolul de mama, se desfraneaza, fac avorturi peste avorturi, si societatea e in pericol, nu doar ele ca persoane,suflete. Mama are un rol foarte important in educarea copiilor, caci din mama buna ies oamni buni. Ori daca femeie se inrobeaza in cariera si altceva nu mai vede, cum mai poate sa fie si mama buna? Inainte, cand femeile nu prea munceau, o familie putea trai foarte bine din salariul barbatului. Insa acum, muncesc amandoi de le sar capacele si abia le ajung cele doua salarii. Societatea de astazi mai ales, nu promoveaza stiluri de viata sanatoase. Daca femeia in prezent nu se machiaza,nu are 90-60-90, parul nu stiu cum, nu stiu ce haine, este luata in ras. Daca vrea sa se casatoreasca si sa aiba copii, iarasi este luata in ras. Nu este libertate in prezent, este inrobire, este injosire. Din femeia Sfanta s-a ajuns la femeia plastica, jucarie.

Insa e destul de greu sa faci omul sa inteleaga in prezent. Femeile sunt invatate de mici ca nu sunt frumoase,ca trebuie sa isi mai multe farduri, ca asta e libertatea, cica.

[PetruD]

Laura, multumesc pentru raspuns!

[glykys]

Vorbeste-le despre Maica Domnului. Niciun sfant barbat nu ii este superior ei.

Vezi ca la faza aia cu femeia trebuie sa se teama de barbat si sa il asculte, e si o contrapondere: barbatul trebuie sa isi puna viata pentru sotia lui, trebuie sa se jertfeasca pentru ea, deci i se cere mult mai mult decat femeii. Cauta citatul exact si nu te mai lua dupa ce spun altii...

[PetruD]

În prealabil postat de glykys

Vorbeste-le despre Maica Domnului. Niciun sfant barbat nu ii este superior ei.

Vezi ca la faza aia cu femeia trebuie sa se teama de barbat si sa il asculte, e si o contrapondere: barbatul trebuie sa isi puna viata pentru sotia lui, trebuie sa se jertfeasca pentru ea, deci i se cere mult mai mult decat femeii. Cauta citatul exact si nu te mai lua dupa ce spun altii...

De asemenea multumesc pentru raspuns. Si eu tot la asta m-am gandit, anume la faptul ca barbatul are responsabilitatea de a avea grija de femeie ... si pana la urma daca stam si ne gandim la responsabilitatile fiecaruia, lucrurile se cam echilibreaza. Si peste asta, amandoi au aceleasi sanse la mantuire asa ca ... oare de ce imi mai bat capul cu lucrurile astea...? pentru ca uneori trebuie sa mai argumentezi si prin cuvinte...

[maria32]

În prealabil postat de glykys

Vorbeste-le despre Maica Domnului. Niciun sfant barbat nu ii este superior ei.

Vezi ca la faza aia cu femeia trebuie sa se teama de barbat si sa il asculte, e si o contrapondere: barbatul trebuie sa isi puna viata pentru sotia lui, trebuie sa se jertfeasca pentru ea, deci i se cere mult mai mult decat femeii. Cauta citatul exact si nu te mai lua dupa ce spun altii...

citatul exact este acela din slujba Sfintei Cununii

În prealabil postat de Laura19

Femeile sunt invatate de mici ca nu sunt frumoase

Aoleu!!!!

Mircea Cartarescu: http://www.bascalie.ro/forum/30?topic_key=939

Frumusetea imi pare ca se dezvaluie doar celui care o poarta deja in inima sa...

@ion.cezar. Ca sa fiu sigura ca ai inteles ce am vrut sa spun. Cand am spus ca femeile sunt invatate de mici ca nu sunt frumoase, ma refeream mai ales la revistele ptr fete,emisiunile,chiar si papusile Barbie(care sunt din ce in ce mai dezbracate).Aranjata si frumoasa e femeia machiata si imbracata fistichiu.Cele care nu se machiaza sunt considerate banale. Uite de ex. eu nu prea am fost si nici nu sunt fana machiajelor. Nu zic ca nu am incercat niciodata, insa nu s-a prins de mine acest 'trend'. Iar la scoala eram intrebata de colege de ce nu ma dau cu rimel,cu creion, de ce nu imi fac nu stiu ce, ca altfel as fi aratat mai bine. Foarte deranjant. Nu mai este apreciata naturaletea, nici de fete,dar nici de barbati.

Pr. Arsenie Papacioc :

"- De ce se spune că bărbatul este cap femeii?
- Şi femeia ce este, dacă bărbatul este cap? Unde este situată faţă de cap?
Între cei doi soti nu există grad de rudenie. Dacă bărbatul este capul, femeia este tot cap. Trebuie să se supună unul faţă de altul; fiindcă sunt foarte dese situaţiile în care bărbatul o întreabă şi-şi ascultă femeia.Ei trebuie să se iubească. Dacă nu se iubesc, relaţia dintre soţi este numai o ordinară gâlceavă.
Dacă bărbatul este cap, femeia este inima! Şi inima este mai mult decât orice, este adâncul cel mai adânc al fiinţei omenesti, este chiar locul unde Dumnezeu şi-a făcut locaş. Şi dacă ea este inima, e şi el inimă, fiindcă iubirea armonizează căsnicia.
Iubirea răspunde la toate întrebările: iubirea aduce prunci, care dau valoare nemaipomenită căsniciei – zâmbetul lor -, şi creează unitate nezdruncinată familiei.

Am cununat odată pe cineva şi, când am ajuns la rugăciunea unde preotul spune: “Iar femeia să asculte de bărbat!”, toată lumea s-a uitat la mireasă şi mireasa a plecat capul. Mie nu mi-a convenit acest moment. Dar am tăcut până mi-a venit vremea la predică şi i-am spus: “Am constatat că lumea n-a fost atentă la cuvintele de mai înainte care spuneau că bărbatul este dator să-şi iubească sotia. Dragă mireasă, dacă nu te iubeste, să nu-l asculti!” Să nu ne jucăm cu cuvintele! Fata nu e numai o jucărie de pat sau o jucărie de bucătărie. Femeia, cu gingăşia ei: “esprit de finesse”, e liberă şi nu o să asculte la infinit de un nepăsător. Ca femeia bună nu e nimic mai bun, şi ca femeia rea nu e nimic mai rău. Deci trebuie cu orice chip să o faci bună.

Vă mai spun ceva: Mama naşte, mama renaşte, ea se ocupă de copii. Şi, desigur, foloseşte cea mai frumoasă metodă din instinct, din iubire: îl îngăduie pe copil orice ar face acesta. Dacă băiatul e năvalnic, viteaz, i-a intrat în cap să cucerească lumea, de ce să nu? Dar în întâlnirea cu prietenii el începe să se vadă inferior, pentru că la primul contact cu lumea n-a biruit, şi se întoarce plângând la mama sa. Aceasta îi spune: “Nu, puiul mamii, tu eşti împărat, tu ai să cuceresti lumea!” Astfel, mama îi dă continuu sentimentul de erou. Ea nu face lucrul acesta pentru că a învăţat undeva, ci pentru că-l iubeşte şi pentru că nu vrea să-l vadă un prost.

Nu ştiu dacă aţi citit o poezie scrisă de regina Elisabeta (Carmen Sylva), soţia regelui Carol I: “De veţi auzi de un erou care a cucerit în războaie şi în urma lui a făcut dreptate, să ştiţi că a avut o mamă bună;/ De veţi auzi de un erou care a viersuit şi versul lui a schimbat sensuri de viaţă şi frumuseţi şi înflăcărări de inimă, să ştiţi că a avut o mamă bună!”, şi tot aşa vreo şapte eroi de felul acesta. Ei, mi-a plăcut enorm! Aceasta este fata pe care trebuie să o avem, să o pregătim, mai ales dacă e preoteasă, căci multe fete o întreabă pe preoteasă anumite intimităti femeieşti, mai repede decât pe preot."