Talentatii romani

EDITIE DE COLECTIE
Oameni care au supus legile naturii. Istoria inventiilor romanesti: de la Albastrul de Voronet pana la primul om care a zburat, Traian Vuia. Oberth Herman, fondatorul principiilor zborului cosmic. Henri Coanda si revolutia aviatica. Gogu Constantinescu, inventatorul sonicitatii. Anghel Saligny si uimitoarele sale constructii. Inventii trasnite. Trucuri anticomuniste. Romanul s-a nascut inventator.
Romanii si miracolul inventiilor :

"Eu n-am cautat niciodata gloria, fiindca stiu ca gloria pierde adesea pe om. Eu nu lucrez pentru gloria mea personala, eu lucrez pentru gloria omenirii"Traian Vuia, primul om care a zburat "Ideile nu pot fi comandate, ele apar ca un miracol", spunea Henry Coanda in 1930, atunci cand a avut revelatia principiului tehnic care a dus mai tarziu la cucerirea cosmosului. Si miracolele nu s-au lasat asteptate.
CARMEN ANGHEL
Desprinderea de pamant a fost una dintre obsesiile oamenilor si a romanilor in special. Romanul Traian Vuia este cel care a dus mai departe visul lui Icar de a zbura aripa langa aripa cu pasarile cerului. La 18 martie 1906, Vuia a fost primul pamantean care a zburat cu un avion mai greu decat aerul, la Montesson-Franta.
Tot un roman, Herman Oberth, a fost cel care a inventat racheta. El i-a dezlegat pe pamanteni de lanturile grele cu care ii infasurase Planeta. Le-a dat libertatea de a se dezlipi de sol si fericirea de a putea privi de aproape stelele, pe care pana atunci le iubeau si si le doreau cu nostalgie.
Romanii au fost cei care au deschis o poarta uriasa spre viitor, reinventand viata, aducand lumina in pestera din care oamenii nu indrazneau sa iasa.
"Ma simt inspirat!" spune unul dintre inventatorii pe care ii veti intalni in paginile care urmeaza. Inspiratia ii urmareste pe romani. Inspiratia a facut posibila aparitia minunii "Albastrului de Voronet" pe care nici un om de stiinta si nici un aparat sofisticat nu a reusit sa-l explice, sa-i dezlege misterul si formula. Romanii au provocat intotdeauna legile firii si in multe cazuri le-au invins.

Au simtit viitorul cu mult inainte ca unii sa-si dea seama ca mai exista un viitor. L-au provocat, au castigat pariul cu el. Uneori au platit cu viata. Sacrificiul i-a facut nemuritori.

Au simtit momentul zborului si l-au trait. Au simtit ca un automobil cu forma aerodinamica va atinge viteze nevisate pana atunci: l-au construit. Au simtit ca oamenii pot fi mai tari decat bolile: au inventat remedii. Au simtit ca maruntaiele pamantului pot oferi mai mult decat se reusise sa se obtina de la ele: au intrat mai adanc in pamant.

Romanii iubesc deopotriva pamantul si cerul si le scormonesc incercand sa le afle secretele. Romanul s-a nascut cu miracolul inventiei in sange.
Despre inventiile romanilor cititi in paginile speciale de colectie care urmeaza.

Din mainile mesterilor populari, necunoscuti, au iesit obiecte de arta unicat in lume si creatii tehnice pe care oamenii de stiinta le-au aflat secole mai tarziu.

ANA MARIA LUCA

Nu stie nimeni cand scanteia creatiei i-a aprins pe locuitorii meleagurilor dintre Carpati, Dunare si Tisa. Oamenii de aici au inventat unelte din piatra, bronz si fier, au creat vase de ceramica cu picturi unicat in lume si au construit cuptoare ca sa le dea trainicie. Culturile de ceramica descoperite pe tot teritoriul Romaniei de azi dovedesc, conform specialistilor, creativitatea locuitorilor de pe aceste meleaguri. O figurina descoperita in 1956 la Cenavoda, judetul Constanta, a fost denumita de arheologi "Ganditorul de la Hamangia", dupa o statuie celebra a lui Rodin. Cultura Cucuteni dovedeste la inceputul milieniului III inainte de Hristos oamenii cunosteau tehnicile de slefuire a pietrei, ca foloseau roata olarului si tehnica pictarii ceramicii.

Mesterii daci

Mai tarziu, dacii au ridicat cetati asa cum nu mai ridica nimeni: din piatra simpla, fara nici un fel de alt material. "Murus Dacicus" i-au zis romanii cand au venit in Dacia. Constructia pornea de la unele elemente ale zidurilor de aparare ale antichitatii, dar cu o structura aparte. Lat de 3 metri si inalt de 4-5 metri, zidul era facut din blocuri de piatra legate prin barne solide, de lemn, iar golul dintre cele doua pietre imense era umplut cu pamant si piatra nefasonata. Apoi oamenii au construit o vatra, un cuptor inalt, de topit minereu. Un asemenea cuptor a fost descoperit in 1895 la Valea Caselor, judetul Hunedoara. Cuptorul povesteste acum lumii intregi despre ingeniozitatea mesterilor romani. Vatra a fost reconstituita din materiale originale si este expusa la Muzeul Stiintei din Londra. Cuptorul era odata taiat in stanca, captusit cu un material refractar si avea un capac si o platforma de incarcare. Niste foale introduceau aerul in partea inferioara, iar tirajul era asigurat de un canal de fum, inclinat in partea superioara. Parerile sunt impartite: unii cercetatori cred ca acest cupror a fost construit candva in secolul I dupa Hristos, altii ca provine din secolul IX.

Tehnica populara

Roata "cu facaie" este o realizare de varf a hidrotehnicii populare romanesti, "regina instalatiilor hidrotehnice", cum au numit-o specialistii de la Muzeul Tehnicii "Dimitrie Leonida" din Bucuresti. Are axul vertical si paletele in forma de cause. Inventia populara romaneasca este premergatoare turbinei hidraulice, inventata in 1884 de inginerul american Lester Allen Pelton. Exemplare originale sunt expuse la Viena, in Muzeul Capodoperelor Stiintei si Tehnicii si Muzeul Tehnicii, la Bucuresti in Muzeul Tehnic "Prof. ing. Dimitrie Leonida" si in Dumbrava Sibiului, judetul Sibiu, la Muzeul Tehnicii Populare. Vagonetul de la Brad este primul vehicul pe sine din istoria tehnicii si a fost folosit la mina de aur de la Brad, judetul Hunedoara. Minereul extras era transportat cu ajutorul unui vagonet cu roti de lemn, care se deplasa pe un fel de sine de lemn, cu schimbator de cale de tipul "ac si inima". A doua atestare documentara a introducerii sinelor de lemn este in jurul anului 1550, pentru transportul subteran in galeriile miniere din Muntii Harz si din regiunea Nurnberg. Originalul se afla expus, din 1930, la Muzeul Transporturilor, din Berlin. Machete ale vagonetului pe sine de lemn se gasesc si la Muzeul Cailor Ferate si Muzeul Tehnic "Prof. ing. Dimitrie Leonida", din Bucuresti.

Explozii carpatine

Romanii au fost si primii care au folosit explozibil in mine. Prima utilizare a explozivilor in lucrari miniere apare intr-un manuscris din 1395-1396, insotit de un desen comentat. Manuscrisul in limba latina este pastrat la Biblioteca Nationala din Paris. Textul descrie folosirea explozivilor in minele din tinuturile "dintre Ungaria si Gurile Dunarii", deci in regiunile locuite de romani. Folosirea explozivilor i-a ajutat pe oameni la eliminarea unor grele munci manuale la extragerea minereului.

De-alungul apelor curgatoare Romanii au inventat darsta, o piua rudimentara pe care o pornea forta apei curgatoare. In aceasta piua se bateau postavul si alte tesaturi din lana. Instalatia hidraulica este amintita intr-un document din anul 1441: in satul Voila, pe Olt, in Tara Fagarasului. Darstele sunt mentionate in documente din Tara Romaneasca si din Moldova.

Morile de apa pentru macinatul cerealelor, pivele pentru ulei si postav sunt mentionate si intr-un document al domnitorului Petru al II-lea din Moldova. Darstele si pivele erau folosite pentru a indesi tesaturile de lana prin frecarea si presarea intre doi cilindri rotitori si prin lovirea lor cu ciocane de lemn in timp ce erau udate.

Tot romanii au inventat steaza, simpla, dar eficienta. Era o impletitura de nuiele, deasupra careia, dintr-un jgheab, cadea apa. In steaza se dadeau la piua tesaturile.

Steaza, ca instalatie simpla sateasca, este consemnata intr-un act din 1473 al domnitorului Stefan cel Mare, catre unul dintre supusii sai, caruia i-a daruit "satul Berchisesti, in tinutul Sucevei..., de la vadul Faguletului, peste Moldova la steaza lui Vlasin si de la steaza lui Vlasin, la gura Balcoaii".

Pe vremea lui Stefan Voda

Cat a domnit in Moldova Stefan Voda, tara s-a ales nu numai cu manastiri ce au durat peste veacuri, ci si cu primele poduri de piatra cu "bolta moldoveneasca". Un astfel de pod se mai pastreaza si astazi la Borzesti, in judetul Bacau. Un alt pod mai exista si la Cotnari, judetul Iasi. Tot in vremea aceea, prin secolele XIV-XV, romanii au inventat lacatul din lemn cu o cheie din acelasi material. Cheile aveau 3-4 "catei", mici cilindri de diferite inaltimi. Lacatele de lemn si cheile au fost create pe acelesi principiu ca si cheile Yale de mai tarziu.

Socoteli si medicina

In Evul Mediu, romanii tineau socotelile pe un raboj. "Calculatorul" era facut dintr-o bucata de lemn, in forma cilindrica sau paralelipipedica, pe care se crestau calcule si se tinea contabilitatea. Socotelile? Zilele de munca, banii datorati, numarul vitelor. Tot in epoca medievala romanii au descoperit vaccinul. Nu asa cum este el astazi, ci printr-o metoda mai putin obisnuita. Pentru prevenirea variolei, sau a "varsatului de vant" cum il numeau oamenii, taranii isi imbaiau copiii in lapte de vaca infectat de continutul leziunilor de pe ungerele vacilor. Cercetatorii au aratat ca aceasta metoda empirica a anticipat vaccinarea introdusa in anul 1796 de medicul englez Edward Jenner. Calatorul englez Robert Bargrave a descris, in 1652, metoda moldoveneasca de producere a "potasei", carbonatul de potasiu, o sare solubila in apa folosita la fabricarea sapunului si a sticlei. Moldovenii o fabricau cu o instalatie specifica si foloseau ca materie prima cenusa de lemn. Produsul era exportat in Suedia, Polonia si Turcia.

Articol realizat cu ajutorul volumului "In lumea inventatorilor romani" editat de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci.

Arta, religie si inventica

Bisericile inalte, din lemn din Maramures si Bihor sunt creatii unice in ceea ce priveste tehnica de constructie, numite de specialistii straini "catedrale din lemn". Mesterii nu au folosit la constructia lor nici un cui de fier. Bisericile au bolti semicilindrice din panouri curbe si chiar cupole cu nervuri si au fost atestate ca produse reprezentative ale "civilizatiei lemnului". Chimia populara a excelat in domeniul vopselelor. Cel mai cunoscut produs al pictorilor populari este Albastrul de Voronet, numit asa dupa biserica din nordul Moldovei, ai carei pereti au fost pictati cu acest produs. Colorantul stralucitor si extrem de durabil a fost inventat in secolele XV-XVI de "zugravii de biserici" din Nordul Moldovei si Bucovina. Albastrul de Voronet a rezistat pe frescele exterioare ale manastirilor medievale moldovenesti mai mult de jumatate de mileniu. Retetele de producere a colorantilor erau "secrete" si se transmiteau, pe linie familiala, din generatie in generatie.

Minuni ale gandirii

Inca de la inceputurile civilizatiei pe teritoriul Romaniei de azi, locuitorii acestor meleaguri au fost pionieri in creatie si s-au gandit la lucruri pe care altii le-au aflat mult mai tarziu. Podul lui Apolodor din Damasc e una dintre minunile tehnicii antice de pe teritoriul Romaniei. A fost construit intre anii 102 si 105 dupa Hristos din ordinul imparatului Traian, de arhitectul si constructorul roman, de origine greaca, Apolodor si a "unit" Imperiul Roman cu Dacia. Podul era lung de 1.135 metri si lat de 18 metri si a fost executat din zidarie de piatra cu suprastructura, platelajul si parapetele din lemn de stejar. Intre ultimele componente erau doua mici viaducte, de asemenea, executate cu bolti de zidarie de piatra, iar la fiecare capat al podului, deasupra culeei, se afla cate un portal impunator. Un picior al acestui pod se mai pastreaza si astazi la Drobeta Turnu-Severin.

Deschizatori de drum

Omeni de stiinta si ingineri romani sunt inventatorii motorului cu reactie, ai sonicitatii si constructorii cabinei catapultate.

ANA MARIA LUCA

Bucurestiul a fost prima capitala din lume luminata cu gaz lampant. Romania a avut prima rafinarie de petrol. Tot un roman a fost cel care a descoprit ca petrolul poate sa tasneasca din pamant. Un roman a construit primul motor cu reactie si un alt roman a inventat sistemul de catapultare. Alt roman a inventat instrumente muzicale, pe un altul l-a facut celebru podul rulant. Fara un roman dedicat cercetarii, cuptorul cu microunde n-ar fi existat, iar fara altul, un munte din Tara de Foc nu s-ar fi numit Sinaia.

Inginerii petrolisti

In 1858, Romania avea cea mai mare productie de petrol rafinat. Pentru ca in 1857 tot Romania a avut prima rafinarie. Autorul ambelor reusite a fost Teodor Mehedinteanu, care de prin 1854-1855, a facut experiente de distilare a titeiului impreuna cu profesorul de chimie Alexe Marin si cu farmacistul Adolf Steeg din Bucuresti. Intr-un alambic special au obtinut un lichid de culoare deschisa care ardea fara miros si fum gros. Astfel, stravechile opaite au fost transformate in lampi alimentate cu "petrol lampant". Cum tocmai se tinea o licitatie pentru iluminarea capitalei tarii, inginerul Mehedinteanu a obtinut contractul, folosind petrol lampant, nu ulei de in ca in alte orase europene. Inginerul petrolist Grigore Ioachim a introdus, mai tarziu, pompajul combinat cu eruptia artificiala in tehnica mondiala a exploatarii petrolului (gaslift) in 1938. In 1940, procedeul a fost introdus in Statele Unite ale Americii, iar in 1945, in Uniunea Sovietica.

Tehnicieni ai miscarii

Impreuna cu francezul Just Buisson, Alexandru Ciurcu construieste si experimenteaza, pentru prima data in lume, un motor cu reactie. Experientele facute cu acest motor au confirmat posibilitatea folosirii lui la propulsarea unui vehicul. Motorul era format dintr-o butelie de arama, avand o capacitate de 2 litri si un orificiu de evacuare cu diametrul de 3 milimetri. La 13 august 1886, ei au experimentat, cu succes, pentru prima oara in istoria tehnicii, o ambarcatiune cu un motor reactiv. Experienta a avut loc pe Sena, contra cursului apei, si a durat 15 minute.

Anastase Dragomir a construit o "cabina catapultata" si a fost considerat precursorul folosirii scaunului ejectabil la avioanele supersonice. Dragomir si-a experimentat prima inventie la Paris, in apropierea Aeroportului Orly, in ziua de 28 august 1929.

Aurel Persu, inginer mecanic de profesie, a fost printre primii din lume care au studiat aplicarea formei aerodinamice la automobile. In 1923, ca urmare a cercetarilor, calculelor si experimentarii incepute in urma cu trei ani, a ajuns la concluzia ca automobilul cu cele mai corecte forme aerodinamice trebuie sa fie proiectat in forma unei picaturi de apa in cadere. Automobilul a fost brevetat, mai intai in Germania, in 1924.

(continuarea pe siteul http://www.scritube.com/diverse/Inve...nilor55536.php)

[tabitha]

Laura, iți propun să te oprești o clipă și să respiri adânc... materialele (de orice fel) nu se aruncă așa cu tonele, nici pe net, nici în altă parte. Lasă puțin timp sa fie "digerate", pas cu pas, după care poți veni să aduci alte și alte informații, comentarii, păreri, puncte de vedere, etc. etc.