Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Asa cum am anuntat si pe alt thread in urma cu o luna , Expoziţia “De dragul părintelui Teofil” poate fi vizitată până vineri, 24 februarie, la Galeria Irecson din Bucureşti. Sunt prezentate fotografii vechi din colecţia Mănăstirii Brâncoveanu, dar şi fotografii din ultimii ani de viaţă ai unuia dintre cei mai îndrăgiţi duhovnici ai Ortodoxiei româneşti, părintele Teofil Părăian, informează TRINITAS TV.

Evenimentul, ajuns la cea de-a VI-a ediţie, este organizat de Mănăstirea “Brâncoveanu” - Sâmbăta de Sus.

Pe 25 februarie expoziţia „De dragul părintelui Teofil” va fi vernisată în Catedrala mitropolitană din Paris.

[cristiboss56]

In legătură cu articolele intitulate Trustul de presă al Bisericii Ortodoxe Române şi De ce e Biserica Ortodoxă Română mută?, postate pe site-ul de ştiri HOT NEWS în ziua de 21 februarie 2012, precizăm:

În materialele de presă postate de HOT NEWS se face o prezentare vădit tendenţioasă şi lacunară a Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române care a fost înfiinţat în anul 2007 cu un scop misionar, iar nu unul comercial. Precizăm că în momentul înfiinţării s-a evitat termenul de trust care, în general, are o conotaţie comercială, şi s-a optat pentru cel de centru considerat mai potrivit cu statutul, identitatea şi scopurile sale.

Misiunea Centrului de presă al Patriarhiei Române este de promovare şi cultivare a valorilor şi spiritualităţii ortodoxe, de întărire a comuniunii dintre cler şi credincioşi, de sprijinire a dezvoltării comunităţilor locale şi de încurajare a dialogului credinţei creştine cu filosofia, ştiinţa, arta şi alte domenii de manifestare ale spiritului uman creator de valori perene etc. (conform art. 5 din Statutul de organizare şi funcţionare al Centrului de Presă BASILICA).

Spre deosebire de instituţiile media particulare care nu îşi declară public în totalitate sursele de finanţare, posturile de radio şi televiziune TRINITAS şi publicaţiile Lumina sunt susţinute financiar de către parohiile şi mănăstirile Arhiepiscopiei Bucureştilor şi din alte eparhii ale Patriarhiei Române din ţară şi străinătate, acestea fiind şi principalii beneficiari ai programelor difuzate. Prin urmare, programele radio-tv şi publicaţiile Patriarhiei Române accentuează spiritualul, iar nu senzaţionalul, lucrarea pastorală şi nu dezbaterea politică, deoarece societatea secularizată de astăzi, marcată de individualism materialist şi nihilism, are mare nevoie de comuniune şi speranţă. Ca atare, este firesc ca programele difuzate de radioul, televiziunea şi cotidianul Bisericii să ţină cont de nevoile spirituale ale parohiilor care le susţin, în timp ce posturile comerciale private ţin cont de comanda celor care le finanţează.

În concluzie, chiar dacă unii mai sunt încă tulburaţi de faptul că Biserica are propriul Centru de presă, le reamintim că acesta nu se aseamănă şi nici nu se concurează cu instituţiile media laice, ci are o orientare spirituală potrivită specificului misiunii Bisericii în societate, iar nu una politică, secularizată şi comercială.

Instituţiile media private se luptă pentru câştigarea succesului imediat şi pentru a fi la „moda zilei”, succes evaluat matematic, în timp ce Biserica urmăreşte creşterea spirituală în credinţă şi comuniune a oamenilor.

Ca orice instituţie publică, Patriarhia Română, prin Biroul de Presă şi Relaţii Publice, comunică des cu instituţiile media din ţară şi străinătate. Conform hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, solicitările din partea mass-media se adresează birourilor de presă ale Patriarhiei Române sau eparhiilor acesteia, care desemnează un reprezentant (cleric sau mirean) pentru a participa la o emisiune radio-tv şi a exprima punctul de vedere al Bisericii la o problemă aflată în dezbatere.

Sunt desemnaţi preoţi sau mireni care pot exprima cu claritate opinia Bisericii şi sunt la curent cu cele mai recente hotărâri ale Sfântului Sinod sau poziţii oficiale ale Patriarhiei Române în diferite chestiuni aflate în dezbatere publică. Hotărârea Sfântului Sinod a avut în vedere şi faptul că, deseori, opinia exprimată de unii preoţi dornici de a apărea cât mai des în mass-media a provocat confuzie, opinia acestora fiind considerată drept poziţia oficială a Bisericii.

Pe de altă parte, în cazurile de încălcare flagrantă a deontologiei profesionale de către unele trusturi media laice preocupate mai mult de senzaţional, decât de informarea corectă a opiniei publice, Patriarhia Română îşi rezervă dreptul de a reconsidera sau amâna colaborarea cu instituţii evident ostile Bisericii.

Dacă domnul Vlad Mixich ar fi contactat de la început Biroul de presă al Patriarhiei Române pentru a solicita prezenţa unui preot la emisiunea domniei sale, ar fi primit cu promptitudine sprijinul necesar, aşa cum s-a întâmplat atunci când a cerut să vorbească cu purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

În concluzie, Patriarhia Română nu este mută în relaţia cu mass-media, ci este fidelă unor relaţii de comunicare şi colaborare corecte în beneficiul societăţii româneşti, iar glasul Bisericii este totdeauna bine receptat de oamenii cu suflet mare.

[cristiboss56]

În aceste zile, credincioşii constănţeni au bucuria duhovnicească să se închine cinstitelor moaşte ale Sfântului Nectarie şi altor 70 de sfinţi. Aceste comori duhovniceşti au fost aduse marţi, 21 februarie, de o delegaţie de la Aşezământul filantropic 'Sfântul Ierarh Nectarie' al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, la Grupul Social 'Ceres', din comuna Mihail Kogălniceanu, informează Biroul de comunicare al Arhiepiscopiei Tomisului, citat de Ziarul Lumina. Odoarele sfinte sunt aduse spre cinstire cu ocazia sfinţirii pietrei de temelie a Bisericii 'Sfântul Cuvios Ioan Românul' din localitatea mai sus amintită. Slujba va fi oficiată duminică, 26 februarie, ora 14:30, de Înalt Preasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. Evenimentul are loc la doi ani de la înfiinţarea parohiei. Timp de 67 de ani, locuitorii fostului IAS nu au avut nici o biserică, de aceea, credincioşii, păstoriţi de preotul Viorel Stan, participă la viaţa liturgică într-un paraclis provizoriu.

[cristiboss56]

Mesajul de condoleanţe al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la slujba de înmormântarea a Părintelui Protosinghel Ioanichie Şoncutean, ctitorul Schitului Sfânta Ana – Cota 1400 din Munţii Bucegi, judeţul Prahova, joi, 23 februarie 2012:

Am aflat cu durere de trecerea din această viaţă a Părintelui Protosinghel Ioanichie Şoncutean, ctitorul Schitului Sfânta Ana – Cota 1400 din Munţii Bucegi, judeţul Prahova.

Originar din Maramureș, Părintele Protosinghel Ioanichie Şoncutean a fost vieţuitor al Mănăstirii Sinaia din anul 1970 până în anul 2003. Apoi s-a ocupat de construcţia Schitului Sfânta Ana – Cota 1400, în apropierea locului unde, în urmă cu cinci secole, exista un paraclis al pustnicilor care se nevoiau în munţi.

Păstrăm vie amintirea sfinţirii Schitului Sfânta Ana, la Praznicul Schimbării la Faţă din anul 2008, în prezenţa a sute de credincioşi.

Inspirat de cuvintele Psalmistului, Părintele Ioanichie a căutat ajutorul lui Dumnezeu ridicând ochii săi la munţi şi s-a învrednicit să înalţe, odată cu rugăciunea sa, o casă lui Dumnezeu şi o poartă a cerului în munţii Bucegi.

Râvnitor şi evlavios, Părintele Ioanichie a fost un monah smerit şi rugător, iubitor de pustie, de osteneli şi nevoinţe, pe care cu smerenie le păstra tăinuite asemenea părinţilor din Pateric.

Suferinţa grea pe care a îndurat-o în ultima perioadă a primit-o ca pe un timp al pregătirii duhovniceşti pentru marea trecere la viaţa cea veşnică.

În aceste momente, când sufletul Părintelui Protosinghel Ioanichie Şoncutean merge în lumina cea neapusă a Împărăţiei cerurilor, ne rugăm Domnului nostru Iisus Hristos, Cel Înviat din morţi, să odihnească sufletul său în ceata sfinţilor unde nu este durere, nici întristare nici suspin, ci viaţă fără de sfârşit.

[cristiboss56]




Nu departe de Poşta Vitan, la intersecţia străzilor Regenerării şi Foişor, din sectorul 3 al Capitalei, se află Biserica Foişor, ctitoria doamnei Smaranda Mavrocordat. Construită în anul 1746, trecerea vremurilor şi-a lăsat amprenta asupra picturii originale. Astfel, cu sprijinul autorităţilor locale şi al credincioşilor, biserica primeşte un nou veşmânt.

Biserica Parohiei Foişor, monument istoric, păstrează o autentică pictură în frescă, stilul bizantin-brâncovenesc. În urma obţinerii devizelor, lucrările de restaurare generală a Bisericii Foişor, cu hramurile 'Naşterea Maicii Domnului' şi 'Sfântul Trifon', au început acum cinci ani. 'Ctitoria Smarandei Mavrocordat, soţia domnitorului Nicolae Alexandru Mavrocordat, se află de cinci ani într-un amplu proces de restaurare. Este demn de reţinut că se restaurează pictura originală de la anul 1746. În momentul de faţă este restaurat aproximativ 75% din pictura lăcaşului de cult, aceasta însemnând tinda, pronaosul şi jumătate din naos. Acum, doi pictori restauratori lucrează în naos şi la catapeteasma bisericii, o catapeteasmă de zid, iar lucrările vor continua la Sfântul Altar. Fiindcă suntem o biserică cu enorie destul de mare, am ales să începem restaurarea picturii în tinda bisericii, fiindcă aceasta este cartea de vizită a unui lăcaş de cult. În general, bisericile încep lucrările cu Sfântul Altar, dar noi am început invers, fiindcă ne-a ajutat Bunul Dumnezeu ca atunci când am început lucrările să avem o vreme frumoasă şi, astfel, am vrut să finalizăm cât mai repede tinda bisericii, care fiind mai generoasă în privinţa spaţiului, am vrut să fie gata pentru primirea credincioşilor', a spus preotul paroh Petru Dan Popa.

Paralel cu lucrările de restaurare a picturii originale, au fost necesare o serie de lucrări suplimentare, precum lemnăria, care era foarte veche şi uzată, instalaţia electrică, strănile, în general, mobilierul bisericii. Fiind monument istoric, lucrările de restaurare a picturii în frescă au fost finanţate de către Primăria Capitalei, Direcţia de monumente istorice, dar lucrările suplimentare au fost susţinute din fondurile excedentare ale bisericii, prin donaţiile credincioşilor şi ale unor sponsori. 'În urma acestor lucrări suplimentare, am reuşit să împodobim casa Domnului cu trepiede pentru icoane, străni, mobilier, instalaţie electrică, lumânărar şi altele asemenea, şi sperăm ca în curând, după finalizarea lucrărilor de restaurare şi după întocmirea unui proiect, să ridicăm o capelă mortuară şi o sală praznicară, dar pe care să o folosim şi pentru asistenţa social-filantropică', a adăugat parohul Bisericii Foişor.

Metoc al Mănăstirii Radu Vodă

Biserica Parohiei Foişor a fost zidită în 1746 de către doamna Smaranda Mavrocordat, soţia domnitorului Nicolae Alexandru Mavrocordat, precum se arată în pisania de deasupra uşilor de la intrarea în biserică. Acest lăcaş de cult a fost metoc al Mănăstirii Radu Vodă, biserica fiind deservită de călugări, iar denumirea de 'Foişor' a fost preluată după foişorul clădit de Nicolae Mavrocordat. În tinda Bisericii Foişor a existat o şcoală pentru copii, învăţători fiind preoţii lăcaşului de cult.

(Articol publicat în Ziarul Lumina, Ediția din data de 25 februarie 2012)

[cristiboss56]

Redau din mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la slujba de înmormântare a Preacucernicului Părinte Mihai Nuță, fost preot slujitor la parohia „Aşezămintele Brâncoveneşti Domniţa Bălașa”, Protoieria III Capitală, duminică, 26 februarie 2012:

Am aflat cu durere de trecerea la cele veşnice, în ziua de 24 februarie 2012, a părintelui Mihai Nuţă, fost preot slujitor la parohia „Aşezămintele Brâncoveneşti Domniţa Bălașa” din Bucureşti.

Părintele Mihai Nuţă s-a născut la data de 07 mai 1938, în comuna Bogați–Glâmbocel din județul Argeș, în familia bunilor creştini Vasile și Ana.

După încheierea studiilor seminariale, în anul 1959, s-a înscris la Institutul Teologic de Grad Universitar din Bucureşti, pe care l-a absolvit în anul 1963.

În data de 18 martie 1965, s-a căsătorit cu Alexandra–Rodica, iar în anul următor li s-a născut singurul lor copil, Gabriel.

La 1 octombrie 1965, tânărul licențiat în teologie Mihai Nuță a fost angajat cântăreț la Parohia „Aşezămintele Brâncoveneşti Domniţa Bălașa”, iar un an mai târziu, la 09 octombrie 1966, a fost hirotonit diacon pe seama aceleaşi parohii.

După slujirea ca diacon vreme de 30 de ani, a fost hirotonit preot la 21 ianuarie 1996 pe seama Parohiei „Aşezămintele Brâncoveneşti Domniţa Bălașa”.

În cei 45 de ani de slujire a Sfântului Altar, părintele Mihai Nuță s-a evidenţiat ca fiind un diacon smerit și, apoi, un preot slujitor evlavios, cu râvnă, dăruire şi dragoste pentru Biserica lui Hristos. A îndeplinit întotdeauna, cu promptitudine, cele ce i s-au încredinţat de către Centrul Eparhial, implicându-se, de asemenea, în toate activităţile parohiei, până la sfârşitul vieţii sale.

Rămâne în amintirea celor care l-au cunoscut ca exemplu de moralitate, corectitudine şi de slujire liturgică, cu un talent vocal remarcabil, pe care şi l-a cultivat mereu.

În acest ceas de vremelnică despărţire, ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos să odihnească în Împărăţia Sa sufletul bun şi harnic al Părintelui Mihai Nuţă, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfârşit, iar familiei îndurerate, parohiei îndoliate şi tuturor celor ce l-au cunoscut şi l-au preţuit să le dăruiască mângâiere şi întărire sufletească.

Veșnica lui pomenire, din neam în neam!

[cristiboss56]

În duminica a patra a Triodului, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, s-a aflat în mijlocul obştii monahale de la Mănăstirea Râmeţ, judeţul Alba. Înaltpreasfinţia Sa a oficiat Sfânta Liturghie şi un parastas pentru Avram Iancu şi conducătorii Răscoalei de la 1784 condusă de Horea, Cloşca şi Crişan.

Evenimentul a fost organizat de Arhiepiscopia Alba Iuliei, în parteneriat cu autorităţile locale şi judeţene, dar şi cu instituţii culturale din zonă.

Mănăstirea Râmeţ este unul dintre cele mai vechi aşezăminte monahale ortodoxe din Ardeal, fiind atestată documentar în secolul al XIII-lea.