Citat:
În prealabil postat de AlinB
Mda..nu e de mirare ca problema iubirii ramane in ceata, desi suntem pe un forum crestin si e o discutie intre persoane cu un anumit statut crestin, discutiile ajung obsesiv la chestiunea "barbat", "femeie", "ce vor ele", "ce asteapta ei", "mister", "ei sunt asa si pe dincolo", "ele sunt asa si pe dincolo", iubirea ca dependenta patologica (vaaai ce frumos), etc. si se incapataneaza sa stea deoparte de ideea de iubire crestina, morala crestina, repere crestine si sa se raporteze lucurile la un sistem autentic de valori ingeneral.
Ironic - "iubirea" devine un scop in sine, nu familia, nu mantuirea, nu Dumnezeu.
Si deci..de ce ratacim, de ce nu o gasim (pe cea fara ghilimele)..
|
Pai cred ca s-a spus, dar a trecut neobservat.
Daca facem referire la cuvintele sfantului apostol Pavel, cititorii gandesc: da, sigur si Eu le rabd toate, nu pizmuiesc, nu trufesc, nu ma aprind de manie, nu gandesc raul. Dragostea mea (fata de sotie) nu cade niciodata."
Cine sa inteleaga ca iubirea desavarsita (adevarata) este rodul nepatimirii, ca apare in omul despatimit, ca este desavarsirea vietii duhovnicesti ??etc..
Mie mi se pare de-a dreptul enervant sa citesc cum isi aroga diversi iubirea desavarsita in relatiile casnice, cand se stie cu cat chin si nevointa au ajuns sfintii la ea. Mai bine citesc despre "ce vor femeile". Iar daca vreau sa stiu despre iubire, caut in alta parte.