Tie , Doamne ! Un gand, o ruga sau un vers , Bunului nostru prieten - Dumnezeu !

[cristiboss56]

“Învierea cea de obşte mai înainte de Patima Ta încredinţând-o, pe Lazăr l-ai înviat, Hristoase, Dumnezeule”

[cristiboss56]

De ne-ntrecut e bucuria de Florii,
Caci Creatorul urca spre cetate,
Smerit pe un asin inaintind
Sa-si viziteze fiintele create.

Dar de romani dorind eliberati
Noroadele L-au vrut ca Imparat,
Cuvinte mari si daruri I-au adus,
Insa Mesia trist a lacrimat.

Plini de mandrie ziduri aratau
Celui ce intai lumea o zidise,
Afland apoi cu toti, cutremurati
Caci necredinta spulber-a lor vise.

Lasati copiii, Domnu-a poruncit,
Cantand sa implineasca profetia,
Lumea sa strige, muntii si Marea,
Laude si osanale lui Mesia.

Smeriti si astazi sa Il laudam
Prin Duhul Sfant spre Cetatea promisa,
Pe Cel ce a venit din Vesnicii
Poarta din Ceruri sa avem deschisa.

• 

[cristiboss56]

"Când măriţii ucenici, la spălarea Cinei s-au luminat, atunci Iuda cel rău credincios, cu iubire de argint bolnăvindu-se, s-a întunecat şi judecătorilor celor fără de lege pe Tine, Judecătorul cel drept, Te-a dat. Vezi, iubitorule de avuţii, pe cel ce pentru aceasta spânzurare şi-a agonisit; fugi de sufletul nesăţios, cel ce a îndrăznit unele care acestea asupra Învăţătorului. Cela ce eşti spre toţi bun, Doamne, mărire Ţie".

[Ekaterina]

Aparatorul cel mare si Domn al cerului si al pamantului, pe Tine, Imparatul cel nemuritor, vazandu-te rastignit pe Cruce, faptura toata s-a schimbat, Cerul s-a inspaimantat, temeliile pamantului s-au clatinat. Iar noi, nevrednicii, inchinaciune de multumire aducand patimilor Tale pentru noi, cu talharul strigam Tie: Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneste-ne intru Imparatia Ta! Iisuse, Cel ce Te-ai rastignit pentru noi, matuieste-ne!

Vazandu-te pe Tine Ingerul in gradina Ghetsemani, in rugaciuni nevoindu-Te pana la sudoare de sange, stand inaintea Ta, Te intarea, cand Te ingreunau ca o sarcina pacatele noastre. Caci Tu, pe Adam ridicandu-l, l-ai adus inaintea Tatalui, plecandu-ti genunghii si rugandu-te. Pentru aceasta cu smerenie, cu credinta si cu dragoste Iti cantam Tie: Aliluia!

Iisuse, Cel ce pentru noi necinste ai rabdat, cu slava si cu cinste L-ai incununat pe om;
Iisuse, Cel ce palmuit ai fost pe fata, spre a Carui fata Ingerii a cauta nu pot;
Iisuse, Care cu trestia ai fost batut peste cap, pleaca-mi spre smerenie capul meu;
Iisuse, Cel ce ochii cei prealuminosi cu sange i-ai avut intunecati, intoarce ochii mei ca sa nu vada desertaciunile lumii;
Iisuse, Care ai fost batut si cu toate madularele dureri ai suferit, fa-ma intreg si sanatos;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneste-ne in Imparatia Ta!
Iisuse, Cel ce Te-ai rastignit pentru noi, miluieste-ne!

Din Acatistul Patimilor Domnului Iisus Hristos
http://logos.md/rugaciuni/acatiste/patimi

[cristiboss56]

Din cerul Tău căzând, cel mai de jos,
Doamne, eu sunt cel mai păcătos
Că după sfântul Tău supliciu
Nu Ţi-am adus un cât de mic serviciu
La vreme de Calvar eram alături
Cu farisei, cu cerşetori şi alte pături
Ce Te huleau parcă ieşiţi din minţi,
Cum fiii-i persecută pe Părinţi;
Când universul şi-a fost frânt o roată
Am strigat şi eu cu-această gloată:
- Crucificaţi-L pe Iisus
Căci gloria Lui astăzi a apus!
Voiau şi ei, voiam şi eu
Să-L omorâm pe Dumnezeu
Izvorul cel de-viaţă-dătător
De-atuncea plâng şi mă-nfior!
Mă tângui şi Te cat întruna
Inima-mi suspină precum struna
Care-a rămas atâta: cu o coardă
Tu Doamne ai iertat această hoardă!
Dar am aflat de învierea-Ţi sfântă
Ca un cuţit ce lama şi-o împlântă
În carnea noastră plină de păcat
Când toţi rosteau: Iisus a înviat!
Îţi ofer în suflet adăpost
Că nu mai sunt acel care am fost
Acceptă-mă oricât de nefiresc
Tot restul vieţii voi să Te slujesc!
Te-am supărat şi mă-nspăimânt
Că văd şi astăzi Sângele Tău Sfânt
Cum picură din ceruri pe destine
Şi-mi este tare, tare dor de Tine!

[cristiboss56]

Veniţi de luaţi Lumină
Cerurile s-au deschis,
Se-aude o muzică prealină
Îngerii cântă-n paradis.
Şi rob şi Împărat,
Veniţi cu mic cu mare,
Soarele în loc a stat,
E cerească sărbătoare.
Se-aude o muzică divină
Îngerii slăvesc în cor
Pe Cel Preasfânt fără de vină,
Al nostru scump Mântuitor.
Hristos a Înviat
Glăsuieşte imnul,
Adevărat, adevărat
Rosteşte tot creştinul.
Veniţi de luaţi Lumină
Şi rob şi împărat,
Se-aude o muzică divină,
Hristos a înviat !

[cristiboss56]

Hristos a inviat din morti!
Cu moartea pe moarte calcand
Si celor din mormanturi
Viata daruindu-le.

Cantarea I

Ziua Invierii, sa ne luminam, popoare,
Pastile Domnului, Pastile!
Ca din moarte la viata si de pe pamant la cer,
Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi,
Cei ce-I cantam cantare de biruinta.

Hristos a inviat din morti!

Sa ne curatim simtirile
Si sa vedem pe Hristos stralucind,
Cu neapropiata lumina a Invierii.
Si bucurati-va zicand: "luminati sa-L auzim",
Cantandu-I cantare de biruinta.

Hristos a inviat din morti!

Cerurile dupa cuviinta sa se vesealeasca,
Si pamantul sa se bucure.
Si sa praznuiasca toata lumea
Cea vazuta si cea nevazuta
Ca Hristos S-a sculat, veselia cea vesnica.

Cantarea III

Veniti sa bem bautura noua
Nu din piatra stearpa facuta cu minuni
Ci din Izvorul nestricaciunii
Care a izvorat din mormantul lui Hristos
Intru care ne intarim.

Hristos a inviat din morti!

Acum toate s-au umplut de lumina
Si cerul si pamantul si cele dedesubt.
Deci sa praznuiasca toata faptura
Invierea lui Hristos,
Intru care s-a intarit.

Hristos a inviat din morti!

Ieri m-am ingropat impreuna cu tine, Hristoase
Astazi ma scol impreuna cu Tine, inviind Tu.
Rastignitu-m-am ieri, impreuna cu Tine,
Insuti impreuna ma preaslaveste, Mantuitorule,
Intru Imparatia Ta.

Cantarea IV

La dumnezeiasca straja,
De Dumnezeu graitorul Avacum
Sa stea impreuna cu noi si sa arate
Pe ingerul cel purtator de lumina
Care a grait cu mare glas:
"Astazi este mantuirea lumii,
Ca a Inviat Hristos, ca cel Atotputernic!"

Hristos a inviat din morti!

Parte barbateasca, ca Cel ce a deschis
Pantecele cel fecioresc, fost-a Hristos.
Iar ca un om, mielusel S-a chemat si fara prihana
Ca Cel ce n-a gustat stricaciune,
Pastile noastre, si ca un Dumnezeu adevarat,
Desavarsit S-a numit.

Hristos a inviat din morti!

Ca un mielusel de un an,
Cea binecuvantata de noi, cununa Hristos,
De voie pentru toti S-a jertfit,
Pastile cele curatitoare.
Si iarasi frumos din mormant
Soarele Dreptatii, noua ne-a stralucit.

Hristos a inviat din morti!

Al lui Dumnezeu, parinte David
Inaintea chivotului umbrei a saltat jucand
Iar noi poporul cel sfant al lui Dumnezeu,
Plinirea inchipuirilor vazand
Sa ne veselim dumnezeieste
Ca a inviat Hristos ca cel Atotputernic!

Cantarea V

Sa manecam cu manecare adanca,
Si in loc de mir cantare sa aducem Stapanului.
Si sa vedem pe Hristos, Soarele Dreptatii,
Tuturor viata rasarind.

Hristos a inviat din morti!

Milostivirea Ta, cea nemasurata
Cei tinuti in legaturile iadului, vazandu-o
La Lumina au mers Hristoase, cu picioare vesele
Laudand Pastile cele vesnice

Hristos a inviat din morti!

Sa ne apropiem purtatori de Lumina
La Hristos, Cel ce a iesit
Din mormant ca un Mire
Si sa praznuim impreuna cu cetele
Cele iubitoare de Praznic
Pastile lui Dumnezeu, cele mantuitoare.

Cantarea VI

Coboratu-te-ai intru cele mai de jos ale pamantului
Si ai sfaramat incuietorile cele vesnice
Care tineau pe cei legati, Hristoase.
Si a treia zi, precum Iona din chit,
Ai inviat din mormant.

Hristos a inviat din morti!

Pazind pecetile intregi, Hristoase,
Ai inviat din mormant,
Cel ce n-ai stricat cheile Fecioarei
Prin nasterea Ta.
Si ne-ai deschis noua usile Raiului

Hristos a inviat din morti!

Mantuitorul meu,
Vie si nejertfita jertfa ca un Dumnezeu
Pe Tine insuti, de voie aducandu-te Tatalui,
Ai inviat pe Adam, impreuna cu tot neamul
Sculandu-te din mormant.


De Te-ai si pogorat in mormant,
Cela ce esti fara de moarte,
Dar puterea iadului ai robit
Si ai inviat ca un nemuritor,
Hristoase, Dumnezeule.
Zicand femeilor: "mironosite, bucurati-va!"
Si apostolilor Tai, pace daruindu-le.
Cela ce dai celor cazuti sculare.

Cantarea VII

Cel ce a izbavit pe tineri din cuptor, facandu-se om,
Patimeste ca un muritor.
Si prin patima pe cel muritor il imbraca
In podoaba nestricaciunii,
Cel ce Unul este binecuvantat,
Dumezeul parintilor si preaslavit.

Hristos a inviat din morti!

Femeile cele ganditoare de Dumnezeu
Cu miruri in urma Ta au alergat,
Si pe cale ca pe un mort cu lacrimi te cautau,
Bucurandu-se s-au inchinat,
Tie Dumnezeului celui viu.
Si Pastile cele de taina,
Ucenicilor Tai, Hristoase, bine le-au vesit.

Hristos a inviat din morti!

Praznuim omorarea mortii
Sfaramarea iadului si incepatura altei vietii vesnice.
Si saltand laudam pe pricinuitorul
Pe Unul Cel binecuvantat
Dumnezeul parintilor si preaslavit.

Hristos a inviat din morti!

Cat este de simtita cu adevarat si mult praznuita
Aceasta noapte de mantuire si stralucita.
A zilei celei purtatoare de Lumina a Invierii
Mai-nainte vestitoare fiind.
Intru care Lumina cea fara de ani,
Din mormant trupeste tuturor a stralucit.

Cantarea VIII

Aceasta numita si Sfanta Zi, Una a sambetelor,
Imparateasa si Doamna,
Al praznicilor Praznic, si sarbatoare este
A sarbatorilor.
Intru care binecuvantam pe Hristos in veci.

Hristos a inviat din morti!

Veniti cu rodul vitei cel nou
Al dumnezeiestii veselii
In ziua cea vestita a Invierii
Imparatiei lui Hristos sa ne impartasim
Laudandu-L pe Dansul ca pe un Dumnezeu in veci.

Hristos a inviat din morti!

Ridica imprejur ochii tai Sioane, si vezi
Ca iata a venit la tine
Ca niste faclii de Dumnezeu luminate.
De la Apus si de la Miaza-noapte,
Si de la mare, si de la Rasarit fii tai.
Intru tine binecuvantand pe Hristos in veci.
Preasfanta Treime, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Parinte Atottiitorule, si Cuvinte si Duhule,
Fire ceea ce esti Una in trei Ipostasuri,
Si dumnezeiasca.
Intru Tine ne-am botezat
Si pe Tine te binecuvantam, intru toti vecii.

Cantarea IX

Ingerul a strigat celei pline de dar:
"Curata Fecioara, bucura-te!
Si iarasi zic, bucura-te!
Ca Fiul tau a inviat a treia zi din groapa."
Lumineaza-te, lumineaza-te, noule Ierusalime
Ca Slava Domnului peste tine a rasarit!
Salta acum si te bucura Sioane,
Iara tu, curata Nascatoare de Dumneze
Veseleste-te intru Invierea Celui nascut al tau.

Hristos a inviat din morti!

O, dumnezeiescul, o iubitul, o preadulcele Tau glas
Caci cu noi Te-ai fagaduit sa fii cu adevarat,
Pana la sfarsitul veacului, Hristoase!
Pe care intarire de nadejde, credinciosii avandu-l,
Ne bucuram

Hristos a inviat din morti!

O, Pastile cele mari si preasfintite, Hristoase
O, intelepciunea lui Dumnezeu si Cuvantul lui Dumnezeu si Puterea
Da-ne noua mai adevarat sa ne impartasim cu Tine,
In Ziua ce neinserata a Imparatiei Tale.

Hristos a inviat din morti!

Luminanda Pastilor

Cu trupul adormind, ca un muritor, Imparate si Doamne,
A treia zi ai inviat, pe Adam din stricaciune ridicand
Si moartea pierzandu-o
Pastile nestricaciunii, lumii dand mantuire.

[Yasmina]

În prealabil postat de cristiboss56

Din cerul Tău căzând, cel mai de jos,

Doamne, eu sunt cel mai păcătos
Că după sfântul Tău supliciu
Nu Ţi-am adus un cât de mic serviciu
La vreme de Calvar eram alături
Cu farisei, cu cerşetori şi alte pături
Ce Te huleau parcă ieşiţi din minţi,
Cum fiii-i persecută pe Părinţi;
Când universul şi-a fost frânt o roată
Am strigat şi eu cu-această gloată:
- Crucificaţi-L pe Iisus
Căci gloria Lui astăzi a apus!
Voiau şi ei, voiam şi eu
Să-L omorâm pe Dumnezeu
Izvorul cel de-viaţă-dătător
De-atuncea plâng şi mă-nfior!
Mă tângui şi Te cat întruna
Inima-mi suspină precum struna
Care-a rămas atâta: cu o coardă
Tu Doamne ai iertat această hoardă!
Dar am aflat de învierea-Ţi sfântă
Ca un cuţit ce lama şi-o împlântă
În carnea noastră plină de păcat
Când toţi rosteau: Iisus a înviat!
Îţi ofer în suflet adăpost
Că nu mai sunt acel care am fost
Acceptă-mă oricât de nefiresc
Tot restul vieţii voi să Te slujesc!
Te-am supărat şi mă-nspăimânt
Că văd şi astăzi Sângele Tău Sfânt
Cum picură din ceruri pe destine
Şi-mi este tare, tare dor de Tine!

Este superba,multumim!

[cristiboss56]

Proimion I
Toma, cu dreapta sa cea iubitoare de incredintare,
A cercetat coasta cea de viata datatoare, Hristoase Dumnezeule;
Caci usile fiind incuiate cand ai intrat,
Impreuna cu ceilalti apostoli a strigat:
"Tu esti Domnul si Dumnezeul nostru."
Proimion II
Indoiala lui Toma credinta neindoita a randuit,
Mantuitorule, prin voia Ta,
ca nimeni vreodata Invierea sa puna la-ndoiala:
Caci nu Fiinta Insasi S-a aratat aceluia,
ci urmele cuielor din palma si-mpunsatura lancii:
Pentru aceea a si marturisit:
"Tu esti Domnul si Dumnezeul Meu."
Proimion III
Necrezand Invierii Tale din morti
Si cercetand coasta Ta cea dumnezeieasca
Cu credinta a strigat Toma Geamanul:
"Stapane, iarta-ma pe mine, cel ce cu indrazneala am atins coasta Ta
Si primeste-ma, Iubitorule de oameni,
Pe mine, cel ce nu ma indoiesc nicicum,
Ci strig cu credinta: "Tu esti Domnul si Dumnezeul meu!"
1. Cine a pazit nearsa palma mucenicului,
De coasta cea arzatoare a Domnului apropiindu-se?
Cine i-a dat ei aceasta tarie, de osul cel de foc putandu-se atinge?
Cu-adevarat, coasta cea pipaita.
Caci daca nu ea l-ar fi intarit, cum ar fi pipait dreapta cea de lut
cutremuratoarele patimi cele de sub cer si cele de sub pamant?
Acest har i s-a dat lui Toma:
Ca sa se atinga de coasta, iar lui Hristos sa-I strige:
"Tu esti Domnul si Dumnezeul nostru."
2. Cu-adevarat, rugul cel purtator de foc ardea si nu se mistuia.
Si cred celor scrise de Moise pentru mana lui Toma.
Caci stricacioasa fiind si plina de spini, nu s-a ars
Cand s-a atins de coasta ca de o flacar-aprinsa
Si, precum oarecand focul s-a pogorat in rugul de spini,
Acum a alergat catre foc mana in chip de rug.
Si Insusi Dumnezeu S-a fost aratat pe-amandoua pazind.
Astfel cred s i astfel Il slavesc pe acest Dumnezeu si om, zicand:
"Tu esti Domnul si Dumnezeul nostru."
3. Caci pentru mine a fost scris dreptarul acestei credinte
Prin mana lui Toma; caci aceasta, atingandu-se de Hristos,
Trestie de scriitor s-a facut ce scrie cu iscusinta,
Scriind credinciosilor: de aici izvoraste credinta.
De aici a baut si talharul si s-a indreptat.
De aici si ucenicii si-au adapat inimile,
De aici, din izvor a scos Toma cunostinta celor pe care le cauta:
Bau cel dintai si apoi pe multi adapa,
Necrezand putin, dar pe multi convingandu-i a zice:
"Tu esti Domnul si Dumnezeul nostru."
4. Pentru care pricina, de ce sau cum de nu a crezut apostolul?
Sa intrebam, de va pare, pe fiul lui Zevedeu,
Caci limpede-i ca Ioan, in cartea Evangheliei,
Cuvintele Geamanului a scris.
Caci zice inteleptul: Dupa invierea lui Hristos
Ceilalti ucenici au grait catre Toma:
O, prietene, vazut-am aicea pe Domnul!
Dar Toma indat-a raspuns catre dansii:
Voi cei ce L-ati vazut, nu va ascundeti, ci strigati:
"Tu esti Domnul si Dumnezeul nostru!"
5. Vestiti intregului popor cele ce-ati vazut si auzit
Nu ascundeti, ucenicilor, sfesnicul sub obroc!
Cele ce ziceti la-ntuneric, vestiti-le la lumina!
Veniti cu mine afara cu indrazneala!
Stati inca-n ascunzatoare si spuneti aceasta ca sa va faceti curaj!
Graiti cele inalte in taina, cu usile inchise,
Si apoi strigati: vazut-am pe Ziditorul ascuns intr-un ungher!
Sa Se arate tuturor! Sa afle toata faptura!
Sa-invete muritorii a striga Celui inviat:
"Tu esti Domnul si Dumnezeul nostru!"

6. Cum voi putea crede voua, auzind cuvinte cu neputinta de crezut!
Caci dac-ar fi venit Rascumparatorul, Si-ar fi cautat sluga.
Daca ziua ar fi rasarit, nu s-ar fi aratat dincolo de vreme.
De-ntr-adevar se arata Pastorul, ar fi chemat si mielul.
A-ntrebat oarecand: "Unde ati pus pe Lazar?"
Iar acum nu a zis: "Unde-ati lasat pe Toma?"
Dar oare a uitat pe cel ce voia a muri cu El impreuna?
Necredincios raman pana nu vad.
Atunci numai cand voi vedea, voi pune mana mea pe coasta Lui,
Atunci voi crede si voi zice:
"Tu esti Domnul si Dumnezeul nostru!"
7. Inca pe cand Toma graia acestea fratilor sai,
Aparu la ei in odaie Mantuitorul, indraznirea celor cu frica de Dumnezeu
Indraznirea nepatata a celor prigoniti si-amenintati
In mijlocul ucenicilor S-a aratat prin usile-ncuiate.
Dar vazandu-L Toma, indata-si pleaca ochii-n jos,
Si-nlauntrul sufletului sau zicea: Ce voi face?
Cum ma voi apara acum in fata celor ce-o clipa mai ’nainte m-am indoit?
Lui Petru ce sa-i spun? Si celorlalti ce voi grai?
Pe cei pe care putin mai inainte i-am luat in ras cum sa-i induplec si cum voi striga:
"Tu esti Domnul si Dumnezeul nostru!"
8. O, de as fi deprins si eu tacerea ca si Iisus in sinedriu!
Dar m-a intaratat a grai privelisea celor ce se bucurau.
M-am tulburat de cuvintele celor ce strigau cu bucurie:
Neumbrit am vazut viu pe Cel mort de voie!
Vazand deci vesel pe Petru, cel ce s-a lepadat,
Si iarasi bucurosi pe cei fugiti cu el dimpreuna,
Am pizmuit, caci cautam impreuna cu ei sa saltez de bucurie.
Asadar, din pizm-am grait cele marturisite intocmai putin mai inainte.
Sa nu fiu certat, Iisuse al meu, ci primit a striga Tie:
"Tu esti Domnul si Dumnezeul nostru!"
9. Noapte mi s-a facut mie si intuneric adanc cuvintele celor impreuna-slujitori cu mine;
Caci acestea nu m-au luminat, nu au aprins in sufletul meu
Faclia minunii pe care acum o vad mai presus de orice nadejde!
Caci acum Il vad limpede pe Hristos iarasi venind prin usile-ncuiate.
Dar daca vreme-as fi avut sa aflu ca a venit astfel,
Nu as fi fost necredincios.
Caci nu aveam decat sa cuget.
La intrarea si iesirea Lui din Maria.
Ei doar mi-au spus ca L-au vazut,
Dar cine nu L-a vazut pe El venind, cum va putea spune:
"Tu esti Domnul si Dumnezeul nostru."
10. Asa zicand in sine Geamanul, a vorbit si Dumnezeului nostru,
Iar Cel ce cerceteaza norii, vazand pe Toma cu inima zdrobita,
Precum odinioara si pe vames,
L-a miluit strigandu-i:
"Pune mana ta aici!