Citat:
În prealabil postat de Florin-Ionut
Mi se pare că peste noi, ortodocșii, domnește o stare generală de confuzie în ce privește anumite lucruri esențiale de credință. Spre exemplu, felul în care ne rugăm.
Ori de cîte ori cerem ceva trebuie s-o facem cu credință puternică. Atunci cînd rostim "miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta" așteptăm mila Bunului Dumnezeu. Atunci cînd cerem zilnic să ne ierte Domnul, trebuie să credem că El ne și iartă. Dacă avem dubii că nu sîntem iertați deoarece sîntem prea păcătoși sau că avem păcate prea mari pentru mila Lui, atunci zadarnică este rugăciunea noastră zilnică. Chiar dacă am spune tot timpul rugăciuni necrezînd în ceea ce cerem, ar fi o pierdere de vreme și o mare înșelare.
|
Iertarea ne-o da Dumnezeu dupa masura pocaintei.
Daca doar repetam "Doamne, iarta-ma", dar durerea pocaintei nu o avem, nu stiu daca suntem iertati. Poate ca te iarta pentru cate un gand sau un cuvant, dar lucrurile grave se spala cu pocainta.