Pentru ce pleaca oamenii din Bisericile istorice

<<...cel ce se strădueşte pentru mîntuire nu trebue să caute darul ştiinţei. Căci ştiinţa îngîmfează, cum zice Apostolul. Se cuvine să întrebi despre patimi şi cum să-ţi conduci viaţa. Căci aceasta e de trebuinţă şi duce la smerenie. Iar smerenia e mîntuirea prescurtată: ,,M-am smerit şi m-a mîntuit Domnul", spune oarecrare dintre sfinţi...>>

[Mihailc]

În prealabil postat de Annyta

<<...cel ce se strădueşte pentru mîntuire nu trebue să caute darul ştiinţei. Căci ştiinţa îngîmfează, cum zice Apostolul. Se cuvine să întrebi despre patimi şi cum să-ţi conduci viaţa. Căci aceasta e de trebuinţă şi duce la smerenie. Iar smerenia e mîntuirea prescurtată: ,,M-am smerit şi m-a mîntuit Domnul", spune oarecrare dintre sfinţi...>>

Așa este, însă smerenia se trăiește nu se trâmbițează și se plinește în cea mai desăvârșită discreție.
Și totuși, asta nu mi se pare o justificare aforistică a ignoranței, ci o precizare a priorităților. Există într-adevăr o iscodire pierzătoare de suflet, a minții aflate mereu în căutare de certitudini și asigurări teoretice pentru propria credință. În mod sigur intelectualismul sec și curiozitatea nesățioasă, nu sunt niște roade ale adevăratei trăiri întru Hristos, așa cum nici prostia voluntară nu e neapărat o virtute.

În prealabil postat de Mihailc

Așa este, însă smerenia se trăiește nu se trâmbițează și se plinește în cea mai desăvârșită discreție.
Și totuși, asta nu mi se pare o justificare aforistică a ignoranței, ci o precizare a priorităților. Există într-adevăr o iscodire pierzătoare de suflet, a minții aflate mereu în căutare de certitudini și asigurări teoretice pentru propria credință. În mod sigur intelectualismul sec și curiozitatea nesățioasă, nu sunt niște roade ale adevăratei trăiri întru Hristos, așa cum nici prostia voluntară nu e neapărat o virtute.

Multumesc pentru comentarii. Sunt bine venite.