Citat:
În prealabil postat de Yasmina
Australia,Madagascar,Kenia,orice...
Exemplul cu calatoria pe viata nu este bun;persoana este in viata,perfect functioanala,vorbeste,rade,gesticuleaza,este fericita poate ca pleaca,isi incurajeaza rudele etc...insa ce este mai important,chiar si dupa plecare,inca trimite semne ca EXISTA:telefoane,scrisori,cadouri.
Toti isi doresc sa comunice cu cei morti,numai ca sunt lumi care nu se intersecteaza,nu mai exista nici o legatura.De aici,disperarea celor vii care raman aici,ei nu vor mai avea nici un semn,nici o veste ci doar speranta reunirii.
Care este tabloul standard de la o inmormantare?
Locul persoanei de alta data,este luat de un cadavru care uneori arata horror,depinde de imprejurarile mortii,depinde si de calitatea tesuturilor celui mort,sau repeziciunea proceselor de descompunere.
Nu mai gesticuleaza,nu se mai exprima,nu se mai trezeste.Asta ii inspaimanta pe copii,este ceva serios cu care nu s-au mai confruntat,si nu ar fi bine sa se confrunte daca nu sunt mai mari de 10 ani!!!
|
Perfect adevarat.
Imi spunea cineva ca prima data a fost la o inmormantare la varsta de 13 ani si a avut multi ani dupa cosmaruri teribile, desi era vorba de o bunica pe care o vedea relativ rar, cam o data pe an.
Spunea ca pur si simplu nu ar fi vrut sa o vada in ipoteza respectiva, ar fi preferat sa nu o vada nicioadata in ipostaza respectiva, chiar daca stia ca murit, s-ar fi multumit cu amintirile de cand era in viata, nu era cazul sa treaca prin tot evenimentul horor si mai ales sa fie tarat de maicasa mereu la sicriu ca deh, "s-o tina minte pe bunica" (probabil de fapt sa vada satenii nepotii iubitori bocind pe langa sicriu - mai mult de spaima decat de jale probabil, ca la noi bocetele sunt la mare pret, in ciuda celor "2000 ani" de crestinism.)
10 ani e o varsta aleasa arbitrar -
o inmormatare este traumatizanta la orice varsta, cu atat mai mult cu cat e vorba de persoane dragi, si daca acel copil nu cere in mod expres sa fie acolo dupa ce i se explica despre ce e vorba, nu e cazul sa fie tarat in baza ideii "sa vada el cum e cu viata si moartea".
Iar daca da semne ca nu mai vrea sa fie acolo si a doua zi, e mai bine sa stea acasa nu tarat din considerente sociale mai mult sau mai putin constiente sub pretexte sprituale: "cum, sa nu fie rudele acolo?? ce zice lumea??".