Citat:
În prealabil postat de editheraven
Pocainta este o stare continua, care incepe inainte de nasterea din nou, atunci cand primesti pe Hristos ca Mantuitor si care continua tot restul vietii. Pentru ca priviti ce scrie despre botezul lui Ioan
"1. În zilele acelea, a venit Ioan Botezătorul și propovăduia în pustia Iudeii,
2. Spunând: Pocăiți-vă că s-a apropiat împărăția cerurilor.
3. El este acela despre care a zis proorocul Isaia: "Glasul celui ce strigă în pustie: Pregătiți calea Domnului, drepte faceți cărările Lui".
...
6. Și erau botezați de către el în râul Iordan, mărturisindu-și păcatele.
7. Dar văzând Ioan pe mulți din farisei și saduchei venind la botez, le-a zis: Pui de vipere, cine v-a arătat să fugiți de mânia ce va să fie?
8. Faceți deci roadă, vrednică de pocăință, "
Asadar botezul are sens doar pentru o inima care isi marturiseste pacatele. Roadele vrednice de pocainta trebuiesc sa se vada inainte de botez.
|
le : Adaug : nastere din nou fara pocainta nu exista. Si Duhul Sfant pus in cel nascut din nou este arvuna mantuirii.
"13. Întru Care și voi, auzind cuvântul adevărului, Evanghelia mântuirii voastre, crezând în El, ați fost pecetluiți cu Sfântul Duh al făgăduinței,
14. Care este arvuna moștenirii noastre, spre răscumpărarea celor dobândiți de El și spre lauda slavei Sale. "
Sper ca acum s'a mai clarificat ideea mea :)