Antropologia (teologica) ortodoxa

[Adrianna]

Deocamdata am gasit:

"30. Iar tuturor fiarelor pamantului si tuturor pasarilor cerului si tuturor vietatilor ce se misca pe pamant, care au in ele suflare de viata, le dau toata iarba verde spre hrana. Si a fost asa."

Nu tin minte daca este singurul pasaj, mai caut, insa exprimarea de "suflare de viata" este identica, de ce sensul ar fi altul? De ce "suflarea de viata" nu ar fi viata trupeasca biologica? Iar ceea ce ati explicat voi la punctul 3 sa fie cuprins in faptul de a crea omul dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, expresie folosita numai pentru om?


Din acest citat:

"7. Atunci, luand Domnul Dumnezeu tarana din pamant, a facut pe om si a suflat in fata lui suflare de viata si s-a facut omul fiinta vie."

reiese ca suflarea de viata l-a facut pe om pur si simplu o fiinta vie. Chiar si noi atunci cand spunem: "si-a dat viata" nu ne referim la a-si da sufletul cuiva, ci viata lui biologica, si Domnul insusi spune ca nu este iubire mai mare decat a-si da viata pentru altcineva. Daca "suflarea de viata" il face pe om viu si "suflarea de viata" exista si la animale, nu poate fi decat viata propriu-zisa mai ales ca expresia este folosita des in Vechiul Testament si despre cei pacatosi, sau poate asta nu are relevanta. Cand o sa mai am timp o sa mai caut despre animale.


Multumesc de raspunsuri!

[Adrianna]

Am gasit! Pasajul era la Potopul:

"21. Si a murit tot trupul ce se misca pe pamant: pasarile, animalele, fiarele, toate vietatile ce misunau pe pamant si toti oamenii.
22. Toate cele de pe uscat, cate aveau suflare de viata in narile lor, au murit.
23. Si asa s-a stins toata fiinta care se afla pe fata a tot pamantul, de la om pana la dobitoc si pana la taratoare si pana la pasarile cerului, toate s-au stins de pe pamant, si a ramas numai Noe si ce era cu el in corabie."

Aici nu numai ca se foloseste pentru animale aceasi expresie ca la om, dar se pun toti intr-o oala tocmai pentru ca suflarea de viata era cea biologica, viata pur si simplu, nicidecum sufletul. Eu asa inteleg dar poate ma insel, insa alta explicatie nu vad.


Exista inca o intrebare: ce se intelege prin faptul ca inainte de potop Dumnezeu si-a retras Duhul Sau de la om si astfel omul mai putea trai doar 120 ani? In ce fel aveau oamenii Duhul lui Dumnezeu? Si cum se face ca sfintii nu pot trai din nou mai mult de 120 ani avand Duhul lui Dumnezeu (Duhul Sfant)? Sau Duhul lui Dumnezeu nu-i acelasi lucru cu Duhul Sfant in acest context?

Multumesc de raspuns!

[Eugen7]

În prealabil postat de Adrianna

Aici nu numai ca se foloseste pentru animale aceasi expresie ca la om, dar se pun toti intr-o oala tocmai pentru ca suflarea de viata era cea biologica, viata pur si simplu, nicidecum sufletul. Eu asa inteleg dar poate ma insel, insa alta explicatie nu vad.

Este corecta observatia ta. Daca vei studia mai atent contextul mentionat vei constata ca Dumnezeu spune: "Oamenii au devenit numai trup" adica au renuntat la viata duhovniceasca si traiesc asemenea animalelor adica doar cu viata biologica... si mor asemenea animalelor pierzand posibilitatea fiintarii prin harul Duhului Sfant.

Putem face o analogie cu un om care obeste (fie din neglijenta sa, fie ca isi "scoate ochii" ca nu mai are nevoie de ei). Dupa ce a orbit el nu mai poate vedea desi traieste.
Asa este si cu oamenii care renunta la fiintare, la viata duhovniceasca ei traiesc (vietuiesc asemenea animalelor condusi de senzatiile de placere si durere, de instinctul animalic de conservare a vietii biologice si de instictul biologic de reproducere) dar nu mai fiinteaza (nu mai conlucreaza cu harul Duhului Sfant, nu mai sunt in comuniune cu Dumnezeu... nu Il mai cunosc pe Creator, nu se mai pot bucura de iubirea LUI pe care o revarsa asupra intregii sale cratii mai cu seama asupra omului... si ce OM, Iisus Hristos, Dumnezeu Adevarat si om Adevarat... si intru Hristos Iisus si asupra tuturor persoanelor umane).

În prealabil postat de Adrianna

Exista inca o intrebare: ce se intelege prin faptul ca inainte de potop Dumnezeu si-a retras Duhul Sau de la om si astfel omul mai putea trai doar 120 ani? In ce fel aveau oamenii Duhul lui Dumnezeu?

Dumnezeu nu isi retrage Duhul Sfant din propria Sa initiativa ci omul alunga pe Dumnezeu Duhul Sfant prin pacate si patimi... si astfel se poate spune ce Dumnezeu Duhul Sfant se retrage(pleaca) de la om.
Sfantul Pavel spune " Deci, de se va curăţi cineva pe sine de acestea, va fi vas de cinste, sfinţit, de bună trebuinţă stăpânului, potrivit pentru tot lucrul bun. " 2 Timp 2,21

Prin analogie daca ridicam jaluzelele de la geam atunci lumina soarelui intra in casa, asa si daca ridicam prin pocainta zidul (de patimi si pacate) pe care il punem intre noi si Dumnezeu, atuci harul Duhului Sfant se va salaslui in noi.
Daca lasam in jos jaluzelele de la geam atunci lumina soarelui "pleaca" de la noi, asa si noi daca ridicam zidul de patimi si pacate intre noi si Dumnezeu, atunci Dumnezeu Dhul Sfant "se retrage" de la noi... alungat de noi fiind.

În prealabil postat de Adrianna

Si cum se face ca sfintii nu pot trai din nou mai mult de 120 ani avand Duhul lui Dumnezeu (Duhul Sfant)? Sau Duhul lui Dumnezeu nu-i acelasi lucru cu Duhul Sfant in acest context?

Duhul Sfant (Dumnezeu) si Duhul lui Dumnezeu sunt sinonime.
Duhul Sfant este persoana pentru ca are caractersitici personale: se poate vorbi cu EL etc...

Acum, dupa intruparea Logosului (Fiul, Cuvantul Tatalui) Sfintii traiesc (fiinteaza) vesnic intru Hristos Iisus care spune: "cel ce crede (cu sensul de fiinteaza) in Mine, s-a MUTAT de la moarte la viata si la judecata nu va veni" (Ioan 5,24).

În prealabil postat de Adrianna

Multumesc de raspuns!

Doamne ajuta.
Sa multumim lui Dumnezeu si Sfintilor Sai care ne invata, ne ajuta si ne calauzesc.

[Adrianna]

Multumesc mult de raspunsuri.

Despre animale, nu inteleg de ce spuneti ca nu sunt fiinte cand din citatul pe care vi l-am dat reiese contrariul:

"23. Si asa s-a stins toata fiinta care se afla pe fata a tot pamantul, de la om pana la dobitoc si pana la taratoare si pana la pasarile cerului, toate s-au stins de pe pamant, si a ramas numai Noe si ce era cu el in corabie."

Daca luam toate citatele care vorbesc despre suflarea de viata si despre fiintele vii, este exact ceea ce folosim si in limbajul obisnuit: o fiinta vie este om sau animal, pasare, taratoare etc. care are viata (biologica) in el, care nu este mort.

Sunt deacord ca omul este diferit de animale, insa diferenta nu vad sa provina din faptul ca a primit viata (suflare de viata) de la Dumnezeu, viata (suflare de viata) pe care o au si animalele, toate fiind fiinte si fiind vii conform Bibliei, ci diferenta eu o gasesc in modul in care a fost creat omul, dupa Chipul si Asemanarea lui Dumnezeu. Iar faptul ca Dumnezeu si-a retras Duhul Sau inainte de Potop, arata ca omul avea si el Duhul lui Dumnezeu, fiind alcatuit dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu care este si Duh Sfant, Duh pe care animalele nu il au. Pierzand insa Duhul, de aici apare ideea de moarte duhovniceasca si de oameni vii dar totusi morti prin absenta Duhului. Si tot de aici ideea de Inviere prin Botez cu Duh Sfant si credinta in Domnul Iisus. Nu imi era clar insa cum inainte de Potop oamenii puteau avea Duhul lui Dumnezeu si sa fie totusi muritori biologic. Este la fel ca si azi.

Si apropos de nemurire, exista o carte a Vechiului Testament, Eclesiasticul daca memoria nu ma inseala, in care este reluata geneza pe scurt si din aceasta carte reiese ca omul a fost creat de la inceput muritor. Revin cu citatul mai tarziu.

Multumesc de raspunsuri!

[Eugen7]

Teologia ortodoxa contemporana academica, fidela metodologiei patristice afirma ca umanitatea apare ca „depunere seminală” anterior omului istoric, fiind „plantată” inca din momentul intial al existentei universului, de catre Creator în creaţie (omul trebuind astfel sa "rasara" la momentul potrivit conform vointei divine), .

N. A. Matsoukas enunţă, totodată, „datoria” îmbinării elementelor revelate cu teoriile ştiinţifice ce pot descrie doar modul de functionare al universului (inclusiv fiziologia organismelor):

"În cunoscutele faze ale creaţiei, diferitele specii nu au fost create de la început cu forma lor de astăzi, ci au provenit din depunerile seminale pe care lucrarea creatoare a lui Dumnezeu [nota de subsol 146] le-a depus în pământ.

Prin urmare, la acest punct Sfântul Vasile cel Mare introduce teoriile ştiinţifice ale epocii lui şi le altoieşte funcţional cu relatările Genezei.

Consecvent liniei sale că acel cum al creaţiei se lărgeşte prin cercetare şi nu aparţine cunoaşterii harismatice a inspiraţiei, completează într-un mod foarte interesant informaţiile pe care le ia din Sfânta Scriptură. Această îmbinare are datoria să fie făcută de către orice teologie contemporană şi să nu se grăbească să condamne teoriile oamenilor de ştiinţă." (N. A. Matsoukas, Teologie dogmatică şi simbolică, vol. II, Expunerea credinţei ortodoxe, trad. N. Deciu, Ed. Bizantină, 2006, p. 127-128).

Teologia dogmatica si simbolica. Volumul II - Expunerea credintei ortodoxe - Nikolaos Matsoukas
http://www.librarie.net/carti/127598...laos-Matsoukas

De retinut ca stiinta (studiul universului prin observatie si rationament) ofera doar date ce trebuiesc explicate (interpretate) pentru a li se conferi un sens.
Din nefericire filozofia materialista a "acaparat" rezultatele stiintei si sustine exclusivitatea interpretarii acestor date.

Teologia contemporanta, trebuie sa fie fidela celei patristice (care cunostea paradigma stiintifica a vremii respective cand la "moda" era geocentrismul ca model functional pentru univers, insa desi accepta acel model functional pentru univers, nu sustinea infailibilitatea acelei paradigme stiintifice geocentriste) si sa dea un sens datelor stiintifice din prisma teologica ortodoxa conform careia Hristos Iisus este centrul si scopul creatiei (evident spiritual si nu spatio-temporal) iar antroplogia nu poate fi limitata doar la viata biologica intrucat ontologia umana este bazata pe viata duhovniceasca.

[Eugen7]

În prealabil postat de Adrianna

Multumesc mult de raspunsuri.
Despre animale, nu inteleg de ce spuneti ca nu sunt fiinte cand din citatul pe care vi l-am dat reiese contrariul:

Draga Adriana, textele nu trebuie interpretate "ad litteram" ci se recomanda o exegeza a textului. Din punct de vedere antropologic textele patristice si filocalice sunt indispesabile pentru o exegeza adecvata, intrucat subliniaza inechivoc ontologia umana (bazata pe viata duhovniceasca traita, experimentata... nu discutata).

În prealabil postat de Adrianna

Sunt deacord ca omul este diferit de animale, insa diferenta nu vad sa provina din faptul ca a primit viata (suflare de viata) de la Dumnezeu, viata (suflare de viata) pe care o au si animalele, toate fiind fiinte si fiind vii conform Bibliei, ci diferenta eu o gasesc in modul in care a fost creat omul, dupa Chipul si Asemanarea lui Dumnezeu.

Din nefericire acesta este diferenta fundamentala intre teologia patristica si cea protestanta si neoprotestanta.

Teologia ortodoxa filocalica subliniaza ca NU modul (adica strict actiunea) in care a fost creat omul denota superioritatea fata de animale intrucat materia este aceeasi: pamant (si o oala de pamant fie ca o faci cu o mana fie ca o faci cu zece maini tot oala de pamant este... si fie ca e mai mare sau mai mica, fie ca are o toarta sau 100... tot din pamant este si are aceleasi proprietati); ci faptul ca din punct de vedere ontologic omul a primit viata duhovniceasca (cu proprietatile ei) pe langa cea biologica (cu proprietatile ei).

Modul in care specia umana a primit si aceasta viata duhovniceasca pe langa viata biologica nu este relevant din punct de vedere ontologic (intrucat si ingerii au fost creati de "mana" lui Dumnezeu dar unii au cazut... in frunte cu lucifer, pierzand definitiv viata duhovniceasca) ci relevant este faptul ca omul are aceasta viata duhovniceasca care din punct de vedere ontologic doar incepe cu Adam insa desavarsirea vietii duhovnicesti este in Hritos Iisus, pentru ca dor in Hristos Iisus "locuieste trupeste toata deplinatatea dumnezeirii" (Coloseni 2,9) si doar prin Sfanta Taina a Euharistiei cand mancam adevarat trupul si sangele Domnului Iisus Hristos (si un simbol) "ne facem partasi firii dumnezeiesti" (I Petru) prin har.

În prealabil postat de Adrianna

Si apropos de nemurire, exista o carte a Vechiului Testament, Eclesiasticul daca memoria nu ma inseala, in care este reluata geneza pe scurt si din aceasta carte reiese ca omul a fost creat de la inceput muritor. Revin cu citatul mai tarziu.
Multumesc de raspunsuri!

Cu placere. Interesant.
Oricum din punct de vedere al vietii biologice (fiziologic) omul nu difera cu nimic de animale. Insa viata duhovniceasca prin harul Duhului Sfant intru Hristos Iisus ridica omul (trup si suflet duhovnicesc) la indumnezeirea prin har.

[Adrianna]

Multumesc mult de raspusuri!

Citatul este intr-adevar din Eclesiasticul, capitolul 17, redau aici inceputul:

"l. Domnul a facut din pamant pe om si iarasi l-a intors in pamant.
2. Zile cu numar si putina vreme i-a dat lui si i-a dat stapanire peste cele ce sunt pe pamant.
3. Dupa cuviinta l-a imbracat cu vartute si dupa chipul Sau l-a facut.
4. Si a pus frica de om peste toata faptura si l-a facut stapan peste fiare si peste pasari.
5. Sfat si limba, ochi, urechi si inima a dat omului ca sa cugete.
6. Cu stiinta intelegerii i-a umplut pe oameni si le-a aratat si bune si rele."

Aceasta explicatie a creerii omului o gasesc diferita de cea din Geneza.

Revenind la discutia anterioara, sunt deacord ca Biblia nu trebuie interpretata ad-literam, dar nu pot fi deacord nici cu cealalta extrema, sa se nege evidenta biblica. Aceiasi termeni folositi in acelasi mod sunt interpretati ca si viata biologica la animal dar ca viata duhovniceasca la om iar singura explicatie pentru o astfel de alegere de interpretare este "nu trebuie interpretat ad-literam" sau "trebuie traire pentru a interpreta".
Sunt deacord ca omul are in plus o viata duhovniceasca, prin traire se vede limpede acest lucru, gasesc insa ca de la aceasta observatie s-a incercat apoi gasirea unei explicatii biblice si se tine cu dintii de "suflarea de viata" si "fiinta vie" chiar si atunci cand toate fiintele vii cu suflare de viata sunt puse in aceeasi oala si distruse de Potop, aratand clar ca de viata lor biologica este vorba.
Eu nu neg explicatiile legate de viata duhovniceasca, ci doar gasesc fortata incapatanarea de a se lega obligatoriu de acele versete care in mod evident se refera la viata biologica. Dar in fine, este mai putin important care verset justifica viata duhovniceasca.

Am o alta intrebare: care este diferenta intre viata duhovniceasca a oamenilor inainte de Potop, de dupa Potop si de dupa venirea Domnului. Mi-ati raspuns deja in parte la intrebare.
Multumesc mult!

[Eugen7]

În prealabil postat de Adrianna

se tine cu dintii de "suflarea de viata" si "fiinta vie" chiar si atunci cand toate fiintele vii cu suflare de viata sunt puse in aceeasi oala si distruse de Potop, aratand clar ca de viata lor biologica este vorba.

Consider ca asertiunea dvs nu este pertinenta.
Daca doriti putem discuta textele din punct de vedere exegetic (bazandu-ne pe versiunea greaca septuaginta si pe filocalia ortodoxa) nu doar hermeneuitc. Desi consider ca mai indicat ar fi sa studiati lucrari scrise de persoane competente in acest domeniu precum: Sfantul Grigorie Palama, Sfantul Serafim de Sarov, Sfantul Simeon Noul Teolog, Gheron Iosif.

Si despre Iiisus Hristos se vorbeste folosind doar cuvantul "viu" desi EL este creatorul vietii caci "toate prin EL s-au facut si fara EL nimic nu s-a facut din ce s-a facut". Asadar sa nu ne "impiedicam" in cuvinte ci sa cautam sa vedem, sa intelegm sa cunoastem, caci teolog este acela care intru harul Duhului Sfant marturisete: "noi ceea ce stim vorbim si ceea ce am vazut (fizic si duhovniceste) marturisim" (Ioan 3)
" Dar eu ştiu că Răscumpărătorul meu este VIU şi că El, în ziua cea de pe urmă, va ridica iar din pulbere această piele a mea ce se destramă. " (Ioav 19,25)

În prealabil postat de Adrianna

Eu nu neg explicatiile legate de viata duhovniceasca, ci doar gasesc fortata incapatanarea de a se lega obligatoriu de acele versete care in mod evident se refera la viata biologica. Dar in fine, este mai putin important care verset justifica viata duhovniceasca.

:) Pai viata duhovniceasca nu este fortata de nici un verset biblic. Viata duhovniceasca se traieste iar interpretarile Sfintei Scripturi sunt bazate pe teolgia filocalica. Sfantul Serafim de Sarov spre exemplu a aratat prin insasi viata lui ca interpretarea data textelor biblice este corecta.
La fel si Sfantul Simenon Noul Teolog, si Sfantul Grigorie Palama si Gheron Iosif...

În prealabil postat de Adrianna

Am o alta intrebare: care este diferenta intre viata duhovniceasca a oamenilor inainte de Potop, de dupa Potop si de dupa venirea Domnului. Mi-ati raspuns deja in parte la intrebare.
Multumesc mult!

Inainte de potop si dupa potop, viata duhovniceasca era limitata la situatia de dupa caderea lui Adam. Oamenii in marea lor majoritate erau "numai trup" dupa cum spune Sfanta Scriptura adica neglijau viata duhovniceasca renuntand la ea, erau orbi duhovniceste, morti sufleteste (adica duhovnicesc) dar vii biologic.

Desigur ca existau exceptii, persoane care traiau viata duhovniceasca precum: Set (al treilea fiu al lui Adam si al Evei), Regele si preotul Melchisedec, Avraam, Isaac, Iacov, Iov, David, Solomon, Sfintii Prooroci (Isaia, Ilie Tesviteanul...)

Dupa intuparea Logosului, viata duhovniceasca accesibila omului prin harul Duhului Sfant a luat o amploare de nebanuit, omul avand posibilitatea indumnezeirii intru Hristos Iisus prin harul Duhului Sfant in Sfanta Biserica prin Sfintete Taine (incepand cu Taina Sfantului Botez - nasterea duhovniceasca intru Hristos Iisus si culminand cu Tainta Sfintei Euharistii cand ne unim real si deplin cu Hristos Iisus, cand ne impartasim cu adevarat trupul si adevarat sangele Sau caci "in Hristos locuieste trupeste toata deplinatatea Dumnezeirii" Coloseni 2, si noi prin sfanta Impartasanie ne facem "partasi dumnezeiestii firi" I Petru, in toata deplinatatea ei).

[delia31]

În prealabil postat de Adrianna

Si apropos de nemurire, exista o carte a Vechiului Testament, Eclesiasticul daca memoria nu ma inseala, in care este reluata geneza pe scurt si din aceasta carte reiese ca omul a fost creat de la inceput muritor. Revin cu citatul mai tarziu.Multumesc de raspunsuri!

Adriana, daca vei interpreta singular acest cuvant fara sa cauti sa vezi cum au inteles si sfintii cu mintea lor despatimita, in curand s-ar putea sa nu poti iesi din blocajul la care duce aceasta concluzie, si anume, ca Dumnezeu e Cel care a creat moartea, ceea ce e o aberatie.

Facand o comparatie intre firea umana edenica cu constitutia ei pnevmato-psiho-somatica si firea ingerilor carora le lipseste latura somatica, corporala, trupeasca, Fericitul Augustin a facut distinctia intre doua tipuri de stari: starea de non posse mori, adica a nu putea muri, care e proprie firii ingeresti si starea de posse non mori, proprie firii umane.

Ingerii nu pot sa moara, in intelesul in care biologic mor oamenii, fiindca ei, neavand trupuri, nu indeplinesc conditiile somatice ale mortii.
Exista desigur o moarte mult mai grava de care sufera ingerii cazuti si care nu e biologica, ci e starea de despartire de Dumnezeu numita thanatos si care nu presupune non-existenta si inactivitatea.

Spre deosebire de ingeri, starea edenica a omului era de posse non mori, adica putea sa nu moara nici biologic, nici spiritual daca n-ar fi pacatuit.

In starea edenica, omul nu era nici muritor, nici nemuritor, ci capabil si de una si de alta.

Sf. Teofil al Antiohiei zice: „Dar îmi vei spune: A fost făcut omul, prin fire, muritor? Nu! Atunci, nemuritor? Nici asta n-o spun! Dar poate mă vei întreba: Nu era nimic din acestea? Nici asta n-o spun. Prin fire, omul n-a fost făcut nici muritor, nici nemuritor. Dacă l-ar fi făcut de la inceput nemuritor, l-ar fi făcut Dumnezeu. Si iarăşi, dacă l-ar fi făcut muritor, s-ar fi crezut că Dumnezeu este pricina morţii lui.
Aşadar, nu l-a făcut nici nemuritor, nici muritor, ci, după cum am spus mai înainte, capabil şi de una, şi de alta.
Dacă omul înclina spre nemurire, păzind porunca lui Dumnezeu, avea să primească de la Dumnezeu ca plată nemurirea şi avea să ajungă dumnezeu (prin har, nu in fiinta -nota mea) ; şi iarăşi, dacă se îndrepta spre faptele morţii, neascultând de Dumnezeu, el însuşi avea să fie pricina morţii sale, că Dumnezeu l-a făcut pe om liber, cu voinţă liberă.”

Toti sfintii parinti sunt de acord ca nemurirea celui dintai om se datora harului dumnezeiesc primit prin suflarea de Viata Harica.
De voia omului depindea sa pastreze harul primit si astfel sa staruie in starea de nestricaciune si nemurire data initial sau, dimpotriva, respingandu-l, sa cada din acea stare.

[Eugen7]

În prealabil postat de delia31

Toti sfintii parinti sunt de acord ca nemurirea celui dintai om se datora harului dumnezeiesc primit prin suflarea de Viata Harica.
De voia omului depindea sa pastreze harul primit si astfel sa staruie in starea de nestricaciune si nemurire data initial sau, dimpotriva, respingandu-l, sa cada din acea stare.

Subscriu afirmatiilor.
Precizez ca si ingerii buni sunt nemuritori prin harul Duhului Sfant insa ei nu au acces la indumnezeire.
Deci inainte de cadere chiar daca Adam era nemuritor prin har, el nu depasea trapta spirituala a iluminarii. Deci teoretic daca nu "cadeau" in pacat Adam si Eva ei erau nemuritori prin harul Duhului Sfant insa indumnezeirea nu era posibila.
Numai si numai datorita intruparii Fiului lui Dumnezeu, omul (persoana umana) are posibilitatea indumnezeirii. De aceea afim cu toata onestitatea si convingerea ca in prezent, nu exista iluminare si indumnezeire in afara Bisericii.