Rugaciune si practica

[Marius22]

În prealabil postat de AGabriela

Doamne ajuta!
Cum sa aduc pe Hristos intr-un suflet care se afla departe de El? Cum sa ma cunosc cine sunt? Cum sa fac rugaciunea staruitoare? Cum sa simt dragostea? Cum sa fiu blanda si rabdatoare? Cum sa nu mai astept rezultat la rugaciunile mele vazand ca nu sunt indeplinite si sa accept intru totul voia lui Dumnezeu? De unde stiu eu care-i voia Sa?

Noi oamenii ne asemanam adesea unui pescar care, prins pe mare de o furtuna naprasnica, in loc sa-si ia toate masurile ce tin de el pentru a scapa cu viata, arunca undita pentru a prinde peste. Acest gest este justificat doar atunci cand ne incredem cu totul in purtarea de grija a lui Dumnezeu. Altfel, este nebunie. Nu tin jumatatile de masura.

Vrem sa culegem roade, intr-o stare cu totul inoportuna. Toate acele roade de care pomeniti nu pot fi primite de noi decat intr-o stare de linistire launtrica. Sa cautam a ne linisti, sa cautam sa fim oameni ai pacii. Sa ne luam acele masuri duhovnicesti aratate de Biserica impotriva furtunii gandurilor si valurilor vietii, provocate adesea de pacatele si patimile noastre. Si aceasta este o lupta de durata, o lupta de supravietuire de o viata.

Dar cu cat vom cauta linistea, si cu cat vom trai mai deplin unirea cu Hristos, cu atat vom gusta si din darurile pe care Dumnezeu le revarsa asupra noastra.