Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Biserica Ortodoxă Română îl prăznuieşte la 5 august pe Sfântul Ioan Iacob Hozevitul de la Neamţ, unul dintre cei mai iubiţi sfinţi români, cunoscut printre credincioşi mai ales pentru versurile sale pline de sensibilitate şi duhovnicie. Peste tot în ţară, oamenii se adună în jurul bisericilor închinate lui pentru a înălţa rugăciuni acestui sfânt din secolul XX.

Sute de pelerini sunt aşteptaţi la Seminarul Teologic Ortodox 'Veniamin Costachi' de la Mănăstirea Neamţ, unde se află un deget al Sfântului Ioan Iacob, împreună cu o parte a lucrurilor sale personale: metaniile, camilafca şi ceaslovul. Odoarele se găsesc într-o raclă aflată în Biserica 'Sfântul Ioan Iacob Hozevitul' din curtea seminarului, a cărei ridicare a început în 1994, când s-a dorit iniţial construirea unui paraclis pentru elevii seminarului. În anul 1997 a fost sfinţit altarul sfântului lăcaş care a fost construit în aşa fel încât să fie o casă nouă pentru Sfântul Ioan Iacob. Slujbele dedicate hramului încep din această seară, de la ora 18:00. 'În cadrul slujbei de Priveghere, credincioşii îşi găsesc liniştea sufletească, pentru că Sfântul Ioan Iacob a fost un mare rugător, trăind retras de lume, iar rugăciunea plină de pace şi de bucurie este una din laturile Sfântului Ioan Iacob. Ea se transmite celor care participă la privegherea închinată Sfântului Ioan Iacob. În ultimii ani am văzut cum credincioşii caută să se adape din atmosfera aceasta duhovnicească', a spus părintele Ioan Mihoc, directorul Seminarului Teologic Ortodox de la Mănăstirea Neamţ. Duminică, 5 august, de la ora 6:00, se va săvârşi slujba Aghesmei mici, care va fi urmată de Taina Sfântului Maslu şi de Acatistul Sfântului Ioan Iacob, după care Sfânta Liturghie va fi oficiată de Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, alături de un sobor de ierarhi, înconjuraţi de mulţi preoţi şi diaconi.

Pelerinaj la casa natală a sfântului

Manifestări deosebite dedicate sfântului român vor fi organizate şi la Seminarul Teologic din Dorohoi, judeţul Botoşani, care îi poartă numele şi unde elevii au pregătit o sesiune de comunicări şi s-au închinat, alături de credincioşi, la racla ce adăposteşte moaştele mai multor sfinţi români, adusă la seminar din Arhiepiscopia Tomisului. De asemenea, astăzi se organizează un pelerinaj la casa Sfântului Ioan Iacob din localitatea Horodiştea, iar duminică, 5 august, vor fi săvârşite aici Utrenia, Acatistul şi Sfânta Liturghie. La final, Corul 'Haris' al seminarului va susţine un concert de cântări religioase. Şi în satul natal al Sfântului Ioan Iacob, Crăiniceni, credincioşii vor participa la procesiuni şi slujbe care se vor încheia cu o agapă frăţească.

Credincioşii din Bucureşti pot participa în ziua prăznuirii la slujbe la Biserica 'Sfântul Ioan Iacob' din Protoieria III Capitală, unde s-au pregătit şi câteva daruri pentru credincioşi, precum şi la Biserica Boteanu din Protoieria II Capitală, unde se află o raclă cu părticele din sfintele sale moaşte, potrivit Ziarul Lumina.

[cristiboss56]

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din parohia Trifeşti, Protopopiatul Roman, va ajunge luni, 6 august, la Biserica 'Adormirea Maicii Domnului' - Lazaret din Bacău. Pelerinajul va avea loc cu binecuvântarea Preasfinţitului Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. În fiecare dimineaţă se va săvârşi Sfânta Liturghie, iar în zilele de luni, 6 august, şi marţi, 7 august, la ora 18:00, se va oficia Taina Sfântului Maslu. De asemenea, vor fi citite rugăciuni la vreme de secetă. Băcăuanii se vor putea închina icoanei Maicii Domnului de la Trifeşti până miercuri, 8 august. 'Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Trifeşti o întruchipează pe Maica Domnului împreună cu Pruncul Iisus. Aceasta are o istorie aparte ce se transmite din generaţie în generaţie. Potrivit acesteia, în urmă cu sute de ani, un cioban, care îşi avea stâna pe malul drept al râului Moldova, a găsit în albia râului o bucată de lemn, adusă de ape. A luat lemnul din apă şi a încercat să facă un foc cu el. În momentul în care a încercat să taie cu un topor acea bucată de lemn, ciobanul a observat că din acesta a început să curgă sânge. Speriat şi mirat, el a mers cu bucata de lemn la preotul satului. Din acel lemn a fost facută sfânta icoană, care s-a dovedit a fi făcătoare de minuni. Aceasta este cunoscută de către credincioşi sub numele 'Sfânta' sau 'Sfânta de la Trifeşti'. În fiecare an, icoana ajunge în mai multe parohii din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei pentru ca un număr cât mai mare de credincioşi să se poată închina', a declarat pentru Ziarul Lumina Ed. Moldova, pr. Constantin Gherasim, inspector în Probleme de tineret şi mass-media al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului.

[cristiboss56]

Moaştele Sfântului Nectarie de la Biserica 'Sfântul Nectarie' din Iaşi ajung la Mănăstirea Petreştii de Sus, judeţul Cluj.

Racla cu moaştele Sfântului Nectarie a ajuns azi, la ora 10:00, în incinta mănăstirii clujene din Petreştii de Sus, unde a fost întâmpinată de monahi şi credincioşi. Cu acest prilej la mănăstire se va oficia un program liturgic special. Astăzi, de la ora 12:00 s-a citit Acatistul Sfântului Ierarh Nectarie, s-a continuat de la ora 15:00 cu Taina Sfântului Maslu şi de la ora 17:00 cu slujba Privegherii, după cum a declarat stareţul mănăstirii, protosinghelul Teofil Popescu. În ziua de hram, la sărbătoarea Schimbarea la Faţă va fi prezent la Mănăstirea Cheile Turzii din Petreştii de Sus Înalt Preasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, care va oficia Sfânta Liturghie de la ora 10:00.

De asemenea, racla cu moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul, de la Mănăstirea Bistriţa din judeţul Vâlcea, va fi adusă azi la Mănăstirea 'Sfântul Ioan Iacob Hozevitul' de la Piatra Craiului, judeţul Cluj, cu prilejul hramului.

Racla ajunge la mănăstire astăzi la ora 16:30, când va fi întâmpinată de monahii acestui aşezământ şi de credincioşii din regiune. Soborul de preoţi şi călugări va rosti cu acest prilej o rugăciune de mulţumire. Programul liturgic va continua seara, de la ora 18:00, cu slujba Privegherii oficiată de Înalt Preasfinţitul Andrei, Mitropolitul Clujului, după cum ne informează Ziarul Lumina.

[cristiboss56]

Printre numeroasele lăcaşuri de cult din Patriarhia Română care îşi vor serba luni, 6 august 2012, hramul se află şi Biserica „Cuţitul de Argint” de pe Dealul Filaret din Capitală.

Ridicat între anii 1906-1910, cu ocazia Expoziţiei Naţionale Jubiliare, lăcaşul de cult a avut ca model biserica „Sfântul Nicolae Domnesc” din Iaşi, fiind placată cu cărămidă roşie şi cărămidă smălţuită.

Este o construcţie pe plan triconc (22,65 x 10,6 m), cu ziduri groase de 1,5 m, de tip biserică moldovenească. Nu are pridvor. Peste naos este ridicată o turlă octogonală sprijinită pe arce moldoveneşti, având acoperiş piramidal învelit cu ţiglă. Faţadele sunt împărţite în două registre: cel inferior placat cu piatră naturală, cel superior este placat cu cărămidă roşie aparentă, cu rânduri de firide pictate şi ocniţe, alternate cu şiruri de discuri din ceramică smălţuită, colorate.

[cristiboss56]

O nouă descoperire arheologică a uimit lumea academică a Europei. Cu ocazia lucrărilor de construcţie a metroului din Tesalonic, s-a descoperit o Biserică paleo-creştină, care va fi transferată aproape de clădirea Bibliotecii Aristotel din oraş.
Biserica, distrusă în secolul al VII-lea, este o basilică de mici dimensiuni, cu o capelă funerară. Ea a fost construită nu departe de „Poarta de Aur”, la extremitatea vechiului cimitir occidental al oraşului.
Astăzi ea se găseşte aproape de strada Monastiriou, pe amplasamentul viitoarei staţii de metrou: „Piaţa Democraţiei”. În momentul săpăturilor, arheologii au găsit resturi de mozaic reprezentând un câmp alb cu clematite (plante căţărătoare), o pasăre phoenix cu un halou (simbol creştin al lui Hristos) în treisprezece raze. De fiecare parte a păsării phoenix erau reprezentate 6 păsări. Cercetătorii au presupus că pasărea Phoenix este Hristos iar cele 12 păsări sunt Sfinţii Apostoli. Construcţia noii rute de metrou din Tesalonic, pe ruta principală a drumului antic şi bizantin, numit Via Egnatia, este însoţită de numeroase descoperiri arheologice.


Sursa: www.orthodoxie.com

[cristiboss56]

Recent o nouă descoperire arheologică din Ţara Sfântă vine să confirme istoria biblică. Este vorba din nou despre Samson, cel care a învins de unul singur tabăra inamicilor filisteni.
Acum arheologii au găsit o pecete care ilustrează lupta dintre Samson şi un leu, aşa cum este istorisit în Sfânta Scriptură.
Săpând în regiunea din Beit Shemesh, în regiunea dealurilor iudaice de lângă Ierusalim, istoricii au descoperit multe alte artefacte de mare valoare arheologică.
Pecetea a fost datată în secolul al 11-lea B.C. atunci când israeliţii s-au mutat în Iudeea, după cucerirea Canaanului de către Iosua Navi.
Locaţia descoperirii este aproape de râul Sorek, linia de demarcaţie dintre triburile filistene şi israeliţi, relateată The Daily Telegraph.


Sursa: http://www.dailymail.co.uk

[cristiboss56]

Unul dintre cele mai importante manuscrise ale istoriei este Codexul Aleppo, un pergament vechi de o mie de ani, cea mai veche şi cea mai clară copie a întregii Biblii ebraice.
Codexul Aleppo este una din cele mai importante cărţi de pe pământ. Pentru a pregăti acest codex, oamenii au tăiat animale, le-au scos pielea şi au pregătit-o anume, iar apoi un scrib, Shlomo Ben-Buya'a, din oraşul Tiberias de lângă Marea Galileii, a folosit cerneală din rugină, pentru a scrie cele mai mult de 300 000 de cuvinte, unul după altul. A terminat să scrie în 930 A.D, după ani de muncă, reprezentând condensarea finală a istoriilor biblice.
Codexul a încoronat secole de cercetare şi era menit să fie versiunea perfectă a celor 24 de cărţi care au compus Biblia veche, într-un singur manuscris.
O carte electronic există într-un număr infinit de copii şi nu există original. Codexul Aleppo a existat doar în manuscrisul original de 500 de pagini. Nu a existat nicio copie. În 1099a fost ţinut în Sinagoga din Ierusalim, când a venit Cruciada I, condusă de Ducele Godfrey of Bouillon şi de Raymond, Conte de Toulouse. Cruciaţii au cucerit oraşul şi l-au prădat, au masacrat toţi locuitorii lui şi au confiscat totul. După căderea Ierusalimului, comunitatea iudaică din Fustat, de lângă Cairo, a strâns bani şi a trimis 123 dinari şi emisari pentru a găsi manuscrisele Torei.
În 1947, codexul a fost găsit în Marea Sinagogă din Alep, Siria, unde a stat 600 de ani. Pentru iudeii din Alep era mai mult un talisman decât o resursă academică imensă. Tradiţiile vechi spuneau că dacă vor pierde acest manuscris, comunitatea va fi distrusă.
În acelaşi an, după ce Naţiunile Unite au votat să împartă Palestina în două state, uul evreiesc şi unul arab, o mulţime înfuriată a năvălit în Alep, a ars case, magazine şi sinagoga în care se afla Codexul, care a dispărut. Mai târziu a apărut, însă s-a arătat că o carte fără copii dacă e pierdută, s-ar putea pierde toată cunoaşterea revelată din ea.


Sursa: http://www.huffingtonpost.com/religion/