Ignorati sectantii

[Tartaruga]

În prealabil postat de Illuminatu

Deci, sa concluzionam: cand crestinul face fapte bune inseamna ca are credinta, iar cand nu face fapte bune atunci nu are credinta? Este aceasta afirmatie corecta?

Nu chiar. Cand face fapte bune nu are musai credinta ceruta de Domnul, poate fi ateu complet, daca insa nu face fapte bune, atunci cu siguranta nu are credinta in Hristos.
Ca atare, nu poti spune doar uitandu-te la fapte daca un om are deja credinta in Hristos sau nu, cu exceptia cazurilor de martiri care ieseau vii si neatinsi din ruguri incinse, dar poti spune daca unul ce se declara credincios este cu adevarat credincios: daca nu are fapte izvorate din credinta sa si care sa dea marturie prin fapte despre credinta lui declarata cu buzele, atunci credinta de fapt nu exista ci este doar un chimval rasunator.