Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Creştinii ortodocşi din Serbia s-au adunat prin Biserici şi pe câmpuri pentru a se ruga pentru ploaie, în ceea ce a fost declarat ca cea mai gravă secetă din ultimii 50 de ani în ţară.
Lipsa de apă a cauzat distrugerea grânelor şi incendii uriaşe de păduri.
Rugăciuni au fost înălţate în toate colţurile ţării. Printre oraşele unde episcopii au chemat la rugăciune este şi Valjevo. În sud-vestul Serbiei armata a ajutat la stingerea incendiilor de vegetaţie. Rusia a trimis două avioane specializate în stingerea incendiilor. Grânele au fost distruse datorită celor două luni în care nu a plouat deloc.
Există sute de incendii de pădure în întreaga Serbie. Într-o declaraţie, Episcopul Milutin de Valjevo a chemat întreaga episcopie la rugăciune pentru ploaie.
El a spus: „În mod clar, păcatul omenesc este de vină pentru această tragedie şi lipsa de grijă pentru ordinea naturală a lucrurilor”.


Sursa: http://www.bbc.co.uk

[cristiboss56]

În numărul 64 din 26 august 2012 al săptămânalului german „CHRIST IN DER GEGENWART” (Hristos în epoca contemparană) a apărut, sub semnătura lui Jürgen Springer, un foarte interesant articol legat de condamnarea în Rusia a grupului „Pussy Riot”. Săptămânalul „CHRIST IN DER GEGENWART” care apare de 64 de ani la Freiburg în Germania într-un tiraj de 60000 de exemplare, este recunoscut ca fiind cel mai important și influent buletin informativ și de opinie al Bisericii Catolice în Germania. Publicația dovedește un interes constant pentru viața și spiritualitatea ortodoxă, prezentând de o manieră obiectivă și folositoare cititorului german, tot ceea ce este important în lumea creștină ortodoxă. Redăm în continuare traducerea articolului menţionat.


Sentința aspră împotriva activistelor din grupul „Pussy Riot” a fost criticată în întreaga lume.
Cele trei femei din grupul punk rusesc „Pussy Riot”, care proclamă revolta „feministă” împotriva guvernului și a altor autorități, au fost condamnate la doi ani de închisoare. Denumirea „Pussy Riot” face aluzie de o manieră vulgară la organele genitale. Condamnatele au intonat în Catedrala Hristos Mântuitorul, cel din important locaș de cult orthodox din Moscova, în timp ce se bâțâiau în fața catapetesmei, un soi de „rugăciune-blestem” ce se dorea ironică, împotriva lui Vladimir Putin și a Patriarhului Chiril. Acest act a fost considerat de justiție ca fiind „huliganism motivat de ură religioasă”. Mulți intelectuali, politicieni, chiar și creștini ortodocşi ruși, au criticat asprimea pedepsei ca fiind exagerată și au cerut ca dreptul la libertatea de expresie să poată fi afirmat și în Rusia.
Mai ales în presa occidentală a fost evidentă disproporția dintre indignarea împotriva sentinței pronunțate și critica, extrem de reținută, față de comportarea celor trei femei, blasfemică, de discreditare a credinței creștine și jignitoare la adresa conducerii Bisericii ortodoxe ruse. De fapt, se poate spune că în acestă privință, s-a tăcut aproape deplin. Ce se poate crede despre o asemenea libertate de expresie, care se prezintă având, în linii mari, o singură direcție ?
Așa numitele cântărețe punk s-au manifestat jignitor la adresa Patriarhului Chiril, numindu-l „gunoi divin”, o altă traducere ar vorbi despre „fecalele Domnului”. Refrenul cântecului, unde se spunea: „Maica Domnului, tu Fecioară, alungă-l pe Putin”, maimuțărea cântarea liturgică ortodoxă.
Ele au ales în mod deliberat pentru protestul lor un lăcaș sfânt, și nu un spațiu secularizat obișnuit. Sociologul italian Massimo Introvigne a fost printre puținii care a criticat felul în care acest eveniment a fost, de regulă, dezbătut. Însărcinat pentru probleme de rasism și discriminare în cadrul OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa), Introvigne a declarat că observă în reacția publică împotriva sentinței, care este în mod obiectiv greșită, o tonalitate masiv dușmănoasă creștinismului. La Kiev activistele mișcării feministe „Femen”, care manifestă dezbrăcate împotriva puterii politice și se bucură de mare atenție din partea mediilor occidentale, au tăiat cu fierăstrăul un crucifix pe care apoi, cu țipete antireligioase, l-au arucat în praf. Aceasta în semn de solidaritate cu „Pussy Riot”. Crucifixul fusese ridicat în memoria victimelor persecuțiilor anti-creștine din timpul Uniunii Sovietice.
În catedrala de la Köln, sprijinitori ai grupului Pussy Riot au deranjat prin strigăte puternice și îmbrăcăminte țipătoare slujba duminicală. Acestea, ca și alte manifestări jignitoare la adresa ritualului, a rugăciunilor și a credinței creștine, nu sunt, în presa noastră „liberă”, aproape niciodată condamnate.
Ciudată și liniștea care se păstrează asupra unui incredibil incident din Pakistan. Acolo o fetiță de unsprezece ani, handicapată mintal, a fost arestată și acuzată de musulmani de blasfemie împotriva lui Allah, pentru că ar fi ars mai multe pagini din Coran, ceea ce nu este în nici un fel dovedit. Fetița, bolnavă de „sindromul Down” aparține unei familii creștine. Ea a fost hăituită și apoi lovită de mulțimea ațâțată împotriva ei, fiind în cele din urmă dată pe mâna poliției. Se pare că un imam ar fi cerut chiar arderea pe rug a copilei.
Unde rămâne, la o asemenea flagrantă încălcare a drepturilor omului, strigătul presei și al politicienilor din întreaga lume, care în cazul „Pussy Riot” au rostit cuvinte grele? Ar trebui ca libertatea presei și a opiniei să reprezinte un tot unitar, care să nu poate fi în nici un fel despărțit.
Și nu în ultimul rând: În codul penal german se arată, la paragraful 167:
„Perturbarea activității cu caracter religios:
1. Cine deranjează un serviciu religios sau o activitate religioasă în mod intenționat și de o manieră grosolană într-o biserică sau un alt locaș destinat unei comunități religioase care se află pe teritoriul național,
2. Cine crează dezordine prin injurii într-un loc destinat unei comunități religioase pentru celebrarea unui serviciu religios, este pedepsit cu închisoare până la trei ani sau cu schimbarea pedepsei în amendă contravențională. (Jurgen Springer)
*doxologia

[cristiboss56]

În 24 august, reporterul China Aid Association s-a întâlnit cu o refugiată numită Labya Htu. Ea a locuit în Campusu-ul de Refugiaţi Nongdao.
Ea a povestit cum China a deportat peste 1000 de refugiaţi din grupul etnic Kachin, care sunt majoritar creştini, în Birmania. Această minoritate este discriminată şi persecutată intens de armata birmaneză budistă.
Deportarea înseamnă bineînţeles încarcerare şi suferinţă pentru cei 1000 de creştini. În Birmania există de mulţi ani un război sistematic împotriva minorităţilor religioase, în special a creştinilor. „20 de vehicole ale armatei chineze au intrat în campus-ul de refugiaţi şi au luat pe creştini. Aceste maşini sunt folosite de obicei pentru transportul excrementelor de vite. Era îngrozitor” a spus Htu. Casele birmanezilor fugiţi au fost demolate de armata birmaneză.
Există 11 campus-uri de refugiaţi ai grupului Kachin în Yunnan. Mulţi dintre birmanezii creştini care sunt repatriaţi în Birmania sunt torturaţi şi chiar ucişi fără proces, de către armata ţării.


Sursa: www.persecution.org

[cristiboss56]

Un trio de hoţi de buzunare a furat rucsacul unui preot catolic în care era o eprubetă cu sângele Papei Ioan Paul al II-lea. Poliţia a descoperit eprubeta câteva ore mai târziu.
Papa Ioan Paul este beatificat şi propus pentru canonizare, iar eprubeta cu sângele său este considerată relicvă pontificală de către catolici. Sângele i-a fost recoltat papei la ultima spitalizare înainte de trecerea sa la Domnul în 2005.
Ea a fost găsită în iarbă, în staţia de tren din oraşul Marina di Cerveteri, unde hoţii s-au dat jos din tren, a spus oficialul poliţiei feroviare, Domenico Ponziani.
Poliţia a adăugat că eprubeta era destinată venerării într-o biserică din nordul ţării.
Eprubeta este încastrată într-un relicvariu în formă de carte deschisă cu pagini aurite.


Sursa: http://www.huffingtonpost.com

[cristiboss56]

în Catedrala Arhiepiscopală din Râmnicu Vâlcea
Începând din această lună, credincioşii vâlceni doritori de trăire spirituală sfântă se pot închina şi aduce jertfă de laudă Maicii Domnului în faţa Icoanei Sale făcătoare de minuni - Pantanassa.

Prin mila lui Dumnezeu, cu voia Maicii Domnului şi cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, din luna August a acestui an, în Catedrala Arhiepiscopală „Sfântul Nicolae” din Râmnicu Vâlcea, a fost adusă Icoana făcătoare de minuni a Născătoarei de Dumnezeu – Pantanassa. Sfânta icoană, copie fidelă la scară mai mică a Icoanei Pantanassa de la Sfântul Munte Athos, a fost adusă de la Mănăstirea Vatopedu cu mare evlavie de o familie de dreptmăritori creştini din municipiul Râmnicu Vâlcea, informează Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Râmnicului.

Icoana Maicii Domnului a fost aşezată permanent spre închinare în Catedrala Arhiepiscopală, şi în fiecare zi de vineri, după slujba Vecerniei se citeşte Acatistul Maicii Domnului - Pantanassa - Izbăvitoarea de cancer.


Icoana Maicii Domnului - Pantanassa - Izbăvitoarea de cancer

Această icoană făcătoare de minuni a Născătoarei de Dumnezeu este o icoană pe lemn, portabilă, zugrăvită în secolul al XVII-lea şi a fost adusă de către obştea lui Gheronda Iosif Vatopedinul de la Nea Skiti, obşte care s-a închinoviat la Vatopedi, mănăstire care a devenit astfel din nou de obşte în 1990. Icoana se află pe proschinitarul din stânga al bisericii mari. Prima dovadă că această icoană are un har deosebit a fost următoarea întâmplare:

Într-o zi un tânăr din Cipru a intrat în biserică să se închine. Îndreptându-se către icoană, Gheronda Iosif a văzut deodată că faţa Maicii Domnului străluceşte. În acelaşi moment o putere nevăzută l-a aruncat pe tânăr la pământ. Îndată ce şi-a revenit a mărturisit cu lacrimi părinţilor că era necredincios, dispreţuind poruncile lui Dumnezeu şi se ocupa cu vrăjitoria. Astfel, intervenţia miraculoasă a Născătoarei de Dumnezeu l-a convins pe tânăr să-şi schimbe viaţa şi să devină un bun credincios.

Această icoană are de la Dumnezeu şi harul deosebit de a vindeca înfricoşătoarea boală a cancerului. Cunoaştem foarte multe cazuri de canceroşi vindecaţi recent, după citirea Acatistului sau a Paraclisului Maicii Domului Pantanassa.

De asemenea, multe minuni au avut loc în ultimii ani în Rusia după ce au fost aduse—la cererea Patriarhului Moscovei—trei copii ale icoanei Pantanassa: una la biserica Tuturor Sfinţilor din Crasnoe Selo, Moscova, a doua la Mănăstirea Schimbării la Faţă a Mântuitorului din Novospaski, iar a treia la Mănăstirea Valaam. Iată însă că Maica Domnului are de acum două icoane Pantanassa vindecătoare de cancer şi în România: la biserica Rusă din Bucureşti şi la Sf. Mănăstire Oaşa din judeţul Alba. Îi îndemnăm aşadar pe credincioşi să alerge cu credinţă la ajutorul acestor icoane, cerând ulei de la candela Maicii Domnului şi aghiazmă şi citind în faţa icoanei Acatistul sau Paraclisul Maicii Domnului (în curând vor fi traduse în limba română Acatistul şi Paraclisul icoanei Pantanassa).

[cristiboss56]

• N. Papaevripidis, refugiat din Morfu, Cipru, scrie: „Mama mea se afla la spitalul „Macarios” din Nicosia, suferind de cancer în regiunea rinofaringiană, cu multiple hemoragii din nas şi din gât. Cancerul a fost certificat şi prin biopsii şi analize. Peste două zile trebuia operată. Seara eram acasă şi mă uitam la televizor. Era o emisiune a canalului „Logos” şi vorbea Egumenul Sf. Mănăstiri Vatopedi, Arhimandritul Efrem. La un moment dat a menţionat minunile icoanei Maicii Domnului Pantanassa. Imediat mi-am făcut cruce, m-am rugat Maicii Domnului şi i-am făcut o făgăduinţă. Toate acestea se petreceau în februarie 1995. A doua zi o echipă de medici a spitalului „Macarios” au venit la patul mamei pentru control. Şeful comisiei de examinare, stupefiat, a strigat către ceilalţi: „Credeţi în minuni? Nu mai are nimic!” Într-adevăr, se vindecase complet, nemaifiind nevoie de operaţie. Mama se numeşte Evdochia Papaevripidis, are 80 de ani şi locuieşte la Limassol, Cipru”.

• Panaghiotis Iconomu din Larisa, Grecia, ne scrie în ziua de 22.12.1995: „Vă scriu despre o minune care mi s-a întâmplat mie, nevrednicului, prin intermediul icoanei Maicii Domnului Pantanassa. Sufeream de o boală la ambele urechi, din care ieşea un lichid cu miros dezgustător. De asemenea, aveam o mâncărime insuportabilă. Când, cu harul Maicii Domnului, am venit la Mănăstirea Vatopedi în februarie 1995, am auzit de la stareţul mănăstirii o minune a icoanei Pantanassa. În aceeaşi clipă nădejdea mântuirii mele s-a îndreptat către uleiul făcător de minuni de la candela icoanei Pantanassa şi i-am făgăduit Maicii Domnului că dacă mă fac bine voi lăsa la icoană crucea mea de aur de la botez. După un interval de trei luni de zile, mirosul urât din urechi a dispărut, diminuându-se şi mâncărimea. Astăzi când vă scriu sunt complet vindecat şi îi dau slavă lui Dumnezeu şi Preacuratei Maicii Sale”.

• În ziua de 18.3.1996 o femeie i-a povestit protopopului Artemie Vladimirof, proestamenul bisericii Tuturor Sfinţilor din Crasanoe Selo, Moscova—unde a fost adusă una din copiile icoanei Pantanassa—un caz petrecut în familia ei după rugăciuni stăruitoare în faţa icoanei. Fiul său se droga de mulţi ani cu narcotice foarte puternice. Toate încercările de a-l face să renunţe la ele au rămas zadarnice. Într-o zi, când femeia s-a întors acasă după ce se rugase la biserică în faţa icoanei Pantanassa, fiul său i-a cerut să-i dea din aghiazma care tocmai se sfinţise la icoana Maicii Domnului, spunându-i totodată că s-a hotărât să întrerupă definitiv narcoticele şi că vrea să urmeze o profesie prin care să ajute pe cei dependenţi de droguri. De atunci au trecut trei luni. La examenul medical doctorii au constatat absenţa desăvârşită a urmelor a droguri şi regenerarea completă a organismului tânărului. Acum acesta urmează cursuri de calificare la Centrul Oncologic din Moscova. Astfel Maica Domnului l-a salvat pe acest tânăr de la moarte.

• Liudmila avea o tumoră malignă cât o măslină în regiunea feţei care a dispărut complet după ce s-a uns pe faţă cu ulei în timpul săvârşirii Paraclisului icoanei Pantanassa la biserica Tuturor Sfinţilor din Moscova (martie 1996).

[cristiboss56]

• Nadejda din Moscova a suferit un traumatism al coloanei vertebrale (compresiune articulară cu deplasare). Era chinuită continuu de dureri şi nu putea face nici douăzeci de paşi. De asemenea, suferise un traumatism al mandibulei şi avea o eczemă pe faţă. După ce s-a rugat în faţa icoanei Pantanassa s-a vindecat complet (iunie 1996).

• O credincioasă citea zilnic Paraclisul icoanei Pantanassa în biserica Tuturor Sfinţilor din Moscova pentru rudele sale atee. La puţină vreme aceştia au început să frecventeze biserica (august 1996).

• Niki Anniva din Pafo, Cipru, ne scrie în 5.9.1996: „Acum două zile am sunat la Mănăstirea Vatopedi ca să-mi faceţi un Paraclis la icoana Maicii Domnului Pantanassa (slăvit să-i fie numele!) pentru că aveam un chist ovarian mare iar medicul mi-a spus că e nevoie de operaţie. M-am speriat tare, deoarece mama mea a murit anul trecut de cancer uterin. Astăzi însă, mergând la medic, mi-a spus că nu am nimic şi că nu mai este nevoie de intervenţie chirurgicală, deoarece chistul a dispărut. Bucuria mea nu se poate descrie! Slăvit să fie Domnul!”

• Moscova, decembrie 1996. Liuboi avea cancer uterin şi medicii i-au propus intervenţie chirurgicală. A venit îndată la biserică pentru a participa la Acatistul icoanei Pantanassa. Înainte de operaţie, la examenul medical, s-a descoperit că dispăruse complet tumora uterină.

• Moscova, ianuarie 1997. Iuri, în vârstă de 48 de ani, avea o slăbire totală a sistemului nervos. Rudele au început să citească pentru el Paraclisul Maicii Domnului la icoana Pantanassa. S-a vindecat complet.

• Moscova, aprilie 1997. Alexandru, de 20 de ani, avea tumoră pe creier. A început să se roage în faţa icoanei Pantanassa. Tumora a dispărut.

• Moscova, mai 1997. Victor avea o tumoră în ţesutul medular din coloana vertebrală. Mama lui a citit acatistul Pantanassei. La reexaminare nu s-a mai găsit nici o urmă a tumorii.

• Iunie 1997. Sofia, de 50 de ani, suferea de o formă rară de cancer şi medicii au propus-o pentru operaţie. La Centrul Oncologic din Moscova s-a certificat diagnosticul şi s-a propus urgent intervenţia chirurgicală. Femeia s-a dus la biserică rugându-se în faţa icoanei Pantanassa, iar acasă a continuat să citească Acatistul icoanei. După o lună de zile, la reexaminare, tumora nu a mai fost găsită.