Antropologia (teologica) ortodoxa

[cristiboss56]

Dialoguri despre facerea lumii

Autor: Părintele Platon Popovici
Nota editorului
Facerea lumii, fiind lucrarea lui Dumnezeu, este o lucrare spirituală, supranaturală. De aceea, ea nu poate fi prinsă în teorii sau teoreme, decât dacă acestea sunt şi teologice (aşa cum sugerează rădăcina lor lingvistică: teo). Or omul care trăieşte departe de Dumnezeu (de Teo), omul cu multă ştiinţă, dar fără credinţă, nu are cum să înţeleagă minunea biblică a facerii lumii şi a omului, ci va spune ca filozofii greci (când au auzit de la Pavel despre învierea morţilor): „Te vom asculta despre aceasta altădată”. (F. Ap. XVII, 31 -32).
Noi vă îndemnăm să citiţi această carte acum, nu altădată, şi, chiar dacă vă veţi găsi în postura filozofilor greci, veţi recunoaşte totuşi că lumea aceasta este mai mult decât materie, iar cunoaşterea ei cere mai mult decât ştiinţă, cere revelaţie. Pentru aceasta, Dumnezeu trebuie luat ca o ipoteză (speranţă), care apoi devine credinţă, iar mai târziu revelaţie (adevăr). Fericitul Augustin spunea: „Crede, ca să înţelegi".
Cuvânt înainte
De multe ori cele socotite simple şi clare se arată a fi confuze şi cu anevoie de înţeles. Aşa stau lucrurile şi cu învăţătura bisericească privitoare la Facerea lumii, cuprinsă în Scriptură şi tâlcuită de către Sfinţii Părinţi de-a lungul veacurilor.Peste aceste comori ale adevărului revelat s-au aşternut în ultima vreme straturi de mâl al erorii şi înşelării venite din partea „ştiinţei” omeneşti cu nume mincinos: astronomia, astrofizica, istoria, biologia, etc. care au încercat – şi au reuşit într-o nefiresc de mare măsură! – să înăbuşe acea sfântă învăţătură mântuitoare.
Datori sunt păstorii Bisericii ca fiecare la locul şi puterile sale să lumineze turma cuvântătoare scoţând-o din întunericul rătăcirii pierzătoare de suflete şi să o scoată la limanul adevărului.În trecut s-au răspândit o serie de concepţii înalte filosofice sub forma unor dialoguri fictive, aşa cum au fost vestitele dialoguri platonice. Ni s-a părut că această formă este lesnicioasă şi de mare folos pentru cele propuse, şi am recurs la ea cu unele adaptări. Astfel, aici se îmbină dialoguri fictive ale unor personaje imaginare cu o serie de comentarii preluate de pe internet, de pe bloguri şi forumuri, unde s-au dezbătut acele subiecte.
Ştiut este pentru obişnuiţii internetului că marea majoritate a participanţilor se folosesc de aşa numite „nick-uri” sau „useri”, pseudonime cu care se identifică în acele comentarii. Desigur, e un fel de a spune „identifică”, deoarece cea mai mare majoritate se ascunde îndărătul acestor „nickuri” rămânând astfel practic anonimi. De aceea ne-am şi permis folosirea şi citarea lor aproape integrală, modificând acele „nick-uri” şi plasându-le unde a fost nimerit, şi anume la „întâlnirea” lărgită, care, ca şi dialogurile anterioare, este tot o ficţiune literară, formă ce sperăm din suflet, va fi mult mai uşor „digerabilă” decât savante tratate teologice pe care nu le pot urmări decât puţini şi înţelege încă şi mai puţini.
Lectură de folos!
Părintele Platon Popovici - Dialoguri despre facerea lumii
- Legătura spirituală dintre Pământ, univers, şi om -
Editura Agaton, Făgăraş - 2009
Cuprins

• Cuvânt înainte
• Prima zi a Facerii lumii (cerul şi pământul; lumina şi întunericul)
• A doua şi a treia zi a Facerii lumii (apele, uscatul, verdeaţa/viaţa)
• A patra zi a Facerii lumii (luminătorii)
• Conflict între revelaţia naturală şi revelaţia supranaturală
• Locul şi rostul Pământului în univers. Omul - cununa creaţiei

Procuraţi această carte de aici !