Abstinenta sexuala. Cine si cum face?

[Teodosie]

Demetrius,
Daca nu Dumnezeu atunci cine a creat placerea ? Sf Ap PAvel spune ca nimic nu e necurat in sine.
cu ce ai zis aici sunt de acord :
"placerea trupeasca este o tentatie necurata de a respinge Duhul Sfant, de a refuza transcendenta, de a ramane captiv al unui stadiu primitiv trupesc(material)."
dar daca banii tenteaza pe unii la furt iar trupul la desfranari nu inseamna ca banii si trupul sunt rele in sine.Placerea fizica vine ca urmare a unor reactii chimice n-are ce sa fie rau in sine ci proasta utlizare haotica anarhica la sugestia anarhistului mental aia e rea si strica tot.
Si Avram a avut copii si a fost considrat fara prihana dar intra-adevar procrea nu facea sex diferenta totala.

[Teodosie]

Fani71
Relatiile trupesti pot fi foarte curate numai ca ele nu trebuie sa sfideze logica ( Logosul ) caci iubirea transcende ratiunea incluzand-o ca legea noua plinind legea veche si depasind-o.

Nu pot sa fac lucruri irationale fara scop, folos , rost , si sa zic ca e iubire .Eventual sa am ca rost in sine placerea , de dragul ei ca doar nu e necurata in sine , nici asa nu merge.

[Cornel Urs]

invataturile ortodoxe nu incrimineaza placerea dupa voia lui Dumnezeu!

este bineprimit inaintea lui Dumnezeu orice lucru care ne face placere, insa numai in limitele stabilite de Dumnezeu.

cand a creat Edenul pentru Adam si Eva, Dumnezeu a dorit sa fie ceva placut pentru ei, deoarece cuvantul Eden asta inseamna : "loc placut".

[Fani71]

În prealabil postat de Teodosie

Fani71
Relatiile trupesti pot fi foarte curate numai ca ele nu trebuie sa sfideze logica ( Logosul ) caci iubirea transcende ratiunea incluzand-o ca legea noua plinind legea veche si depasind-o.

Nu pot sa fac lucruri irationale fara scop, folos , rost , si sa zic ca e iubire .Eventual sa am ca rost in sine placerea , de dragul ei ca doar nu e necurata in sine , nici asa nu merge.

Scopul unirii dintre barbat si femeie este comuniunea dragostei si mantuirea. Asta in general. Scopul unirii trupesti este subordonat scopului general. Deci nu este un scop in sine, 'placerea', ci unirea si exprimarea dragostei.
Atat placerea, cat si conceperea unui copil, sunt efecte, nu scopuri in sine ale unirii trupesti, pentru Biserica Ortodoxa.

Parca s-a mai zis asta si mai sus.. A postat cineva si aticole despre asta.

[Teodosie]

În prealabil postat de Fani71

Scopul unirii dintre barbat si femeie este comuniunea dragostei si mantuirea. Asta in general. Scopul unirii trupesti este subordonat scopului general. Deci nu este un scop in sine, 'placerea', ci unirea si exprimarea dragostei.
Atat placerea, cat si conceperea unui copil, sunt efecte, nu scopuri in sine ale unirii trupesti, pentru Biserica Ortodoxa.

Parca s-a mai zis asta si mai sus.. A postat cineva si aticole despre asta.

Dragostea si mantuirea se traiesc, lucreaza nu individual sau in doi, familie, neam ci universal, armonic. Adica daca tu faci ( din ) dragoste ( ceva ) cu adevarat se bucura toata creatia. Sigur de venirea pe lume a unui copil ne bucuram toti cu adevarat , cei doi fac dragoste atunci cand vor sa zamisleasca. Vointa inimii e cea care decide.
Incepand cu scopul care bine ai spus dragostea si mantuirea.Omul a fost creat ca liber sa sporeasca in dragostea de Dumnezeu pana la masura lui proprie atat cat poate el . Inger sau om are fiecare o masura a lui proprie. Mai bine este pentru om sa nu fie singur (Gen) in aceasta lucrare de desavrsire in iubirea lui Dumnezeu ci sa mai aiba ca o oglinda a Domnului pe aproapele sau de aceea si porunca ultima iubirii aproapelui e legata de iubirea de Dumnezeu.
1 Ioan 4- 21
"21. Şi această poruncă avem de la El: cine iubeşte pe Dumnezeu să iubească şi pe fratele său."
Deci cand omul iubeste cu adevarat pe Domnul vine si aproapele pe lume.

Cat despre placerea fizica mi se pare mai degraba un indicator al bunei functionari a trupului .Cine n-a multumit Domnului ca are sistem nervos sanatos care a reactionat violent , dureros atunci cand s-a atins fara sa vada de un obiect incins , pai daca nu ne durea era mana demult fripta si distrusa , deci astea is semnale ale functionarii corecte sau incorecte.
Se si zice ca atunci cand nu te mai doare e grav .Functionare corecta o percep ca senzatie de placere e un lucru util. Dar acum sa caut placerea asta intentionat e ridicol in loc sa am inima condusa de Logos o caut inadins zicand ca e iubire asta e o copilarie.

În prealabil postat de Fani71

Scopul unirii dintre barbat si femeie este comuniunea dragostei si mantuirea. Asta in general. Scopul unirii trupesti este subordonat scopului general. Deci nu este un scop in sine, 'placerea', ci unirea si exprimarea dragostei.
Atat placerea, cat si conceperea unui copil, sunt efecte, nu scopuri in sine ale unirii trupesti, pentru Biserica Ortodoxa.

Parca s-a mai zis asta si mai sus.. A postat cineva si aticole despre asta.

Fami, te rog să mă ierţi că intervin. Vreau să te intreb dacă ai ascultat înregistrarea cu părintele Tănase? Dacă nu te rog ascult-o şi apoi hai să tragem nişte concluzii legate de plăcerea şi procreere. Hai să vedem ce e plăcut lui Dumnezeu, ce e păcat şi ce nu. În rest hai să lăsasăm deoparte concluziile noastre pripite. Hai să ne străduim ca cuvântul nostru să fie: ceea ce este da, da; şi ceea ce este nu, nu.

Doresc să îţi aduc la cunoştinţă că părintele Tănase este căsătorit şi are copii, pentru a exclude din start ideea că el ar putea vorbi în neştiinţă de cauză.
Uite înregistrarea: http://www.adevaruldespreavort.ro/ce...ntru-avort-etc

ps: evintând efectul (copii) şi urmând doar plăcerea în viaţa conjugală, păcătuim.

Fani, te rog ascultă şi cuvintele Părintelui Gherasim, de mare folos ne sunt: http://www.youtube.com/watch?v=09kurlyyG4M

[catalin2]

Catehismul ortodox despre pacatul stramosesc (paragraful 127): http://www.patriarhia.ro/ro/documente/catehism08.html
"Ceea ce se poate spune este ca pacatul acesta, pe care-l mostenim din tata in fiu, prin nasterea fireasca137 (Didim, Contra maniheilor, 8, Migne, P. G., XXXIX, col. 1096), nu ni se socoteste ca pacat al nostru, personal, ci ca o stare pacatoasa, ca o inclinare spre pacat, izvorata din calcarea poruncii dumnezeiesti si care este egala cu pacatul, in fata legii lui Dumnezeu 138 (H. Andrutsos, Dogmatica Bisericii Ortodoxe, trad. Pr. D. Staniloae, p. 170). "

[Demetrius]

În prealabil postat de Teodosie

Demetrius,
Daca nu Dumnezeu atunci cine a creat placerea ? Sf Ap PAvel spune ca nimic nu e necurat in sine.
cu ce ai zis aici sunt de acord :
"placerea trupeasca este o tentatie necurata de a respinge Duhul Sfant, de a refuza transcendenta, de a ramane captiv al unui stadiu primitiv trupesc(material)."
dar daca banii tenteaza pe unii la furt iar trupul la desfranari nu inseamna ca banii si trupul sunt rele in sine.Placerea fizica vine ca urmare a unor reactii chimice n-are ce sa fie rau in sine ci proasta utlizare haotica anarhica la sugestia anarhistului mental aia e rea si strica tot.
Si Avram a avut copii si a fost considrat fara prihana dar intra-adevar procrea nu facea sex diferenta totala.

Placerea este o caracteristica trupeasca(nu a fost creata separat, ci intrinsec materiei) care creeaza satisfactii trupesti, care la randul lor tind sa inrobeasca spiritul neatent. Aceste satisfactii trupesti evident ca influenteaza starea spirituala, dar nu ii aduc nimic folositor; cum am spus, placerea este intrinseca materiei cu scopul de a impiedica transcenderea, disponibila doar prin efortul constant al ignorarii placerii.
Ai dreptate, nimic nu e rau in sine.

In privinta lui Avram e invers, asa cum remarcai, a fost fara de prihana si a avut copii, ceea ce e cu totul altceva, asa cum trebuie sa fie; deci starea initiala a lui Avram este fara de prihana; discutia noastra de aici nu e la fel de neprihanita.

În prealabil postat de Cornel Urs;

este bineprimit inaintea lui Dumnezeu orice lucru care ne face placere, insa numai in limitele stabilite de Dumnezeu.

Ai dreptate daca ai observat limitele astea la Iisus Hristos.

[andreicosmovici]

În prealabil postat de Demetrius

placerea este intrinseca materiei cu scopul de a impiedica transcenderea, disponibila doar prin efortul constant al ignorarii placerii.

Deci, în timp ce mănânc, să încerc să ignor gustul? Altfel, înseamnă că actul însuşi de a mânca împiedică transcenderea, deoarece nu-l pot disocia de gust care, prin el însuşi, împiedică transcenderea.