Cum s-a dorit sa se indemne la ura interetnica in Covasna si ce a iesit

[Decebal]

Subliniem faptul că problema învăţământului în limba maternă este deja reglementată în legislaţia României; de altfel, proiectul analizat reia o serie de principii şi instituţii deja existente în legea învăţământului. Proiectul cuprinde şi o serie de elemente noi, unele dintre ele extrem de criticabile. Astfel, se conferă „organizaţiilor şi asociaţiilor minorităţilor naţionale dreptul de a înfiinţa, organiza şi de a asigura funcţionarea unităţilor şi instituţiilor de învăţământ particulare în limba maternă, care, în condiţiile legii, beneficiază de subvenţii din bugetul de stat sau bugetele locale”.(art.15, al.2) Pe lângă faptul că acordarea acestui drept pe baze etnice este discutabilă, textul este şi neconstituţional. Potrivit Constituţiei si legislaţiei în vigoare doar învăţământul public este gratuit, nu şi cel privat; dacă suntem perfect de acord cu ideea că statul român trebuie să sprijine, inclusiv financiar, funcţionarea instituţiilor publice de învăţământ în limbile materne, este la fel de evident ca instituţiile particulare de învăţământ, fie ele cu predare în limba română sau în limbile materne, nu pot funcţiona din fonduri publice. În acelaşi timp, credem că, deşi autorii proiectului nu fac nici o referire, aceştia au avut în vedere nu doar principiul etnicităţii ci şi îndeplinirea standardelor de performanţă pentru înfiinţarea şi funcţionarea instituţiilor de învăţământ, astfel cum sunt acestea definite în legislaţia în vigoare. Credem că o asemenea referire în cuprinsul legii este absolut necesară, pentru a nu crea impresia că funcţionarea instituţiilor de învăţământ în limbile materne excede cadrul legal existent. Învăţământul constituie o problemă de interes general si nu poate fi organizat decât pe baza aceloraşi principii si standarde, indiferent de limba de predare.

Un alt aspect criticabil se referă la garantarea accesului „minorităţilor naţionale” în învăţământul de stat cu predare în limba maternă la nivelul preprimar, primar, gimnazial, de arte si meserii, liceal, postliceal, universitar şi postuniversitar (art.16), în funcţie de „cerinţe” sau de „solicitări”. Autorii proiectului nu lămuresc însă ce înţeleg prin „cerinţe” şi „solicitări”, după cum este neclar dacă statul este obligat să înfiinţeze clase şi grupe distincte cu predare în limba maternă în instituţiile de învăţământ cu predare în limba romană la toate nivelurile sau îşi va asuma obligaţia de a înfiinţa instituţii distincte, inclusiv la nivelul universităţilor şi şcolilor doctorale. Atragem atenţia asupra faptului că organizarea claselor şi a grupelor pe criterii etnice este departe de a fi o problemă simplă. Segregarea pe criteriul limbii şi apartenenţei la o anumită minoritate etnică are implicaţii nu doar de ordin tehnic ci, mai important, la nivelul modului în care indivizii se raportează unii la alţii. Prin consecinţele sale, ea poate genera procese de discriminare şi stigmatizare, cu efecte dezastruoase asupra relaţiilor dintre indivizi. Studiile centrate pe educaţia copiilor romi (conform datelor recensământului populaţiei comunitatea romă este a doua ca pondere, după comunitatea maghiară însă o serie de evaluări plasează această minoritate etnică pe prima poziţie) au demonstrat caracterul iluzoriu al convingerii că grupele si clasele speciale cu predare în limba romani ar avea efecte benefice în ceea ce priveşte participarea şcolară. Dimpotrivă, acest tip de segregare a generat reacţii de stigmatizare si discriminare, cu consecinţe negative asupra personalităţii copiilor. Soluţia adoptată a fost aceea a predării limbii si civilizaţiei minorităţii romă fără a izola copiii romi în grupe si clase speciale.

sursa: http://www.ziaristionline.ro/2011/04...gariei-studiu/