Abstinenta sexuala. Cine si cum face?

[andreicosmovici]

În prealabil postat de ovidiu b.

Exprimarea iubirii nu se face numai prin sex, iar cei care se limitează numai la asta nu ştiu ce înseamnă dragostea sufletească.

Cele două trebuie alternate. Oricum, cand treburile merg bine intre soti, relatiile conjugale vin sa pecetluiasca. Eu cred ca nimeni nu cauta in sine placerea sexuala, ea vine sa implineasca ceva. Problema este atunci cand aceasta placere este înfierată, deşi, în inima ta, tu simţi că aduce ceva deosebit în relaţia dintre tine şi sot / soţie. Să trăieşti relaţiile conjugale cu soţul / soţia cu teama că păcătuieşti ontologic, cu gândul că înainte de păcat, oamenii nu s-au împreunat aşa cum se face azi (dar cum? ideea asta am citit-o chiar şi în acest topic), cu gândul că plăcerea, în sine, este rea (am întrebat atunci: să nici nu mai mâncăm sau bem), astea sunt impedimente mentale şi sufleteşti majore. Dacă stăm să ne gândim doar la conformaţia fizică a femeii şi a bărbatului, atunci poate ne dăm seama de nişte lucruri pe care Dumnezeu ni le-a dăruit, în înţelepciunea şi bunătatea sa. Sau (mi se va spune), corpurile noastre erau altfel înainte de căderea în păcat? Din câte ştiu, Isus era destul de asemănător cu cei din vremea lui. Giulgiul din Torino aduce, în plus, acest argument.