Incercari de acaparare a stiintei de catre ateism. Ostracizarea credinciosilor.

[Eugen7]

În prealabil postat de FlaviusM

Sper ca va dati seama ca tot ceea ce spuneti este foarte subiectiv.

Sunt de acord cu dvs.

În prealabil postat de FlaviusM

Privite din exterior, din perspectiva unui necredincios sau necrestin, viata si sacrificiul lui Isus Cristos, chiar acceptand ca totul s-a intamplat conform povestirilor din biblie, nu reprezinta o dovada pentru problema de care discutam.
Avem doar povestea vietii unui om in multe privinte exceptional, dar atat.

Asertiunea dvs este pertinenta in acest context.
Doar o persoana care este interesata de sensul existentei, de cauza si scopul acestui mod de functionare al universului (implicit si al omului) va "privi cu alti ochi" spre mesajul Logosului.
Insa si in aceasta situatie cosider ca este dificila intelegerea mesajului, datorita atat limbajului cat si a sensului Sfintei Scripturi: literal, alegoric, duhovnicesc.
Sunt de parere ca fara ajutor nu putem intelege... asa cum nici stiinta se studiaza adecvat, cu profesori, laboaratoare, practica etc.

În prealabil postat de FlaviusM

Asa cum dvs. imi vorbiti in termeni elogiosi despre Isus Cristos, un musulman va face acelasi lucru despre profetul Mahomed. Care este criteriul obiectiv prin care un om echidistant sa decida care din cei doi are dreptate?

Consider ca la prima vedere, pentru dvs. dilema aceasta este similara cu cea din stiinta: Exista sau nu bosonul Higgs spre exemplu. (Celebrul pariu dintre Hawking si Higgs).
Sunt de parere ca dvs "asteptati" un rezultat al "confruntarii" religioase care sa confere certitudinea adevarului obiectiv (prin analogie cum a fost disputa intre Hawking si Susskind pe tema radiatiei gaurilor negre... si in cele din urma s-a demonstrat inechivoc cine a avut dreptate) si apoi veti acorda "atentie" "castigatorului"....

Consider pertinent sa afirm ca cine este interesat de subiectele religioase studiaza adecvat, intocmai cum cineva care este interesat de stiinta studiaza adecvat.
Spre exemplu in domeniul stiintei, studiem mecanica cuantica... chiar daca teoretic (teorie in sens stiintifc si nu teologic) este posibil ca o noua teorie stiintiifca sa infirme modelul standard al particulelor (daca bosonul Higgs este "aproape gasit", cu "gravitonul" lucrurile nu stau chiar asa de bine). Schimbarea de paradigma stiintifica nu inseamna invalidarea paradigmelor stiintifice anterioare.
In teologia apofatica lucrurile stau cu totul altfel... si consider imperios necesar ca oricine este interesat de cognitia metafizica sa porneasca cu "abecedarul"...

În prealabil postat de FlaviusM

Pe langa asta, a vorbi despre "bine" la modul general in care o faceti este de asemenea foarte subiectiv. In multe privinte, ceea ce este bine pentru dvs. nu este la fel de bine si pentru mine si invers. In diverse epoci si regiuni geografice conceptele de "bine" si "rau" au avut intelesuri radical diferite celor pe care le acceptam noi azi. Daca unele evenimente se intamplau diferit in istorie, noi azi am pune problema altfel, pentru ca am trai intr-un alt tip de societate.

Sunt in asentimentul dvs.
Definirea notiunilor de bine si rau este variabila... unul este binele "firesc" corespunzator teologiei ortodoxe si altul este binele firesc corespunzator budhismului spre exemplu, de asemenea notiunea de "bine" in biologie este legata de "vital"...