Parintele Arsenie Papacioc a plecat la Domnul

[zaharia_2009]

În prealabil postat de glykys

Un aspect care mi-a placut tare mult din viata parintelui Arsenie a fost prietenia sa cu parintele Cleopa. Odata erau in pustie si i-a apucat o ploaie torentiala, fiecare s-a adapostit pe unde a apucat si parintele Cleopa l-a chemat pe par. Papacioc sa vina sa se adaposteasca langa el. Par. Papacioc se adapostise deja sub un copac si nu prea voia sa sa plece de acolo, i se parea un loc mai bun, cand deodata si-a zis: Ia stai sa fac eu ascultare de parintele Cleopa! Si chiar in momentul in care s-a departat pentru a i se alatura prietenului sau, copacul respectiv a fost traznit. Asa s-a salvat par. Papacioc :).

Este mult si multe de discutat despre acesti 2 parinti , despre viata si invataturile lor, despre virtutile lor pe care le-au cunoscut din practica vietii lor si nu din povesti .
Dar strict la acest pasaj : nici postul , nici rugaciunile , nici metaniile nu baga in Rai . Dar ascultarea (in spatele careia sta smerenia si umilinta ) sigur face aceasta . Cine asculta neconditionat (fara sa judece el situatiile acolo unde nu ii este lui ingaduit sa judece) nu moare nici o data , are viata vesnica (din povestea parintelui Cleopa cu batrinul carpanos si dur si ucenicul f. ascultator care nu ii iesea din cuvint dar care a murit de tinar).

Viata si invataturile acestor parinti sunt de o dulceata si de un ajutor duhovnicesc deosebit , dumnezeiesti !