Intrebare pentru liceenii de pe forum: ce-ati vrea sa faceti la Religie?

[laurastifter]

În prealabil postat de Sergiu_B

ar trebui prezentate toate caile de lumină. Altfel se numește manipulare.

Ce înţelegeţi prin sintagma "căi de lumină"? Vă referiţi la religii?

[glykys]

Laura, poti citi aici:
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...t=15410&page=6.

Nu prea mai stiu ce faceam in generala in apropierea Craciunului. Sigur cantam colinde, citeam din Biblie pericopele evanghelice despre nasterea lui Iisus, ceea ce era un lucru bun, pentru ca aveam contact nemijlocit cu Biblia... cativa au fost si la profa de religie sa o colinde.

Daca esti profesoara de religie, poate stabilesti cu elevii tai sa mergeti impreuna si sa colindati un camin de batrani sau de copii, sa le aduceti si ceva dulciuri. Sigur le veti face si va veti face o mare bucurie.

A, tot de Craciun, in liceu faceam o tombola cu cadouri: fiecare din clasa isi punea o hartiuta cu numele intr-o caciula si apoi fiecare extrageam cate un biletel. Trebuia sa ii cumperi un cadou persoanei al carei nume iti nimerea. Dar trebuia sa fie secret pana in ultima zi de scoala de dinaintea vacantei de Craciun. Era mare forfota, unii isi schimbau biletelele intre ei, in functie de simpatii si antipatii, altii nascoceau tot felul de planuri prin care sa afle ce isi doresc persoanele extrase, pe care le cunosteau mai putin... Fiecare daruia si primea ceva.

[tabitha]

În prealabil postat de glykys

A, tot de Craciun, in liceu faceam o tombola cu cadouri: fiecare din clasa isi punea o hartiuta cu numele intr-o caciula si apoi fiecare extrageam cate un biletel. Trebuia sa ii cumperi un cadou persoanei al carei nume iti nimerea. Dar trebuia sa fie secret pana in ultima zi de scoala de dinaintea vacantei de Craciun. Era mare forfota, unii isi schimbau biletelele intre ei, in functie de simpatii si antipatii, altii nascoceau tot felul de planuri prin care sa afle ce isi doresc persoanele extrase, pe care le cunosteau mai putin... Fiecare daruia si primea ceva.

Obiceiul acesta se practică și aici la noi în State și se numește "Secret Santa". :) E foarte fun, îl jucam cu colegii din firmă, la serviciu. De obicei fixam o limită de 20 dolari la cadouri...și le puneam sub bradul de Crăciun. Aici unde lucrez acum nu cred să se practice, că este o firmă evreiască la care lucrează destul de mulți evrei (din aceia care poartă chipa pe cap tot timpul).

[cezar_ioan]

Elevii pe care ii cunosc eu (vreo 600 elevi dintr-a zecea, ne intalnim saptamanal) vor de obicei ore interactive, centrate pe nevoile lor, pe solutii la problemele reale ale vietii sociale si sufletesti de zi cu zi. Au mare nevoie de profesori-camarazi, prietenosi, calzi. Care sa le dea exemple multe, sa ii ajute sa descopere cate ceva despre sine si despre lume.
Au nevoie de profesori priceputi in a povesti, in a asculta, in a pune intrebari, in a lansa provocari pentru minte si inima, in a alina, a incuraja, a sprijini.
Au nevoie de profesori care sa le respecte individualitatea, persoana, sufletul, fiinta.
Au nevoie de repere clare, de limite sanatoase, de fermitate constructiva.
Elevilor le place sa li se vorbeasca despre lucruri tainice, despre nevazut, despre Dumnezeu. In orice caz, asculta cu mare atentie si sunt foarte seriosi, atenti, gravi. Cand apar nuante frumoase in dezbatere sau in expunere, unora li se imbujoreaza fata, altii lacrimeaza.
Vor sa li se explice, sa li se talcuiasca lucruri mai anevoie de inteles. Vor sa inchege un sens, vor sa se simta oameni, adica sa descopere ce este aia human.
Cu adevarat vor sa invete sa devina oameni.
Le displac lectiile scolaresti, scolastice, monotone, neinsufletite, incruntate, docte/prea docte, savante, pedante, sclifosite, seci si reci.
Cer ingaduinta pentru persoana lor asa cum este ea. Se plang de profesorii care ii pun in pozitia de sclavi ai dictarilor, temelor, formulelor, citatelor etc. Nu gasesc rostul, nu gasesc bucuria, nu dibuiesc cu nici un chip dragostea.
Si, da, vor sa li se vorbeasca despre dragoste si cu dragoste.
In toate clasele sunt icoane si multi s-au aratat nerabdatori sa afle, de pilda, mai multe despre viata Sfantului Antonie, ca sa dau un exemplu.
Au in clasa computere conectate la internet si multi dintre ei au aflat, astfel, ca exista Forum Crestin Ortodox. Poate ca unii citesc chiar acum ce scriem noi aici pe forum.
Toti elevii indisciplinati/rebeli si cu note mici la diverse materii au devenit treptat sarguinciosi si suportivi, pe masura ce au fost intampinati cu rabdare, cu simpatie, cu simtul umorului, precum si pe masura ce li s-au dat sarcini personale si au fost rasplatiti (evident, din belsug) pentru putinul sau mai multul pe care au reusit sa-l faca.
Cu totii, cred eu acum, vor sa aiba un Craciun fericit, numai ca majoritatea nu prea stiu cum sa faca sa se intample asta...

[cezar_ioan]

Ca experienta din timpul orei de Religie sa fie una incarcata de blandete, intelepciune, caldura, respect pentru fiecare persoana.
As vrea ca profesorul sa faca in asa fel incat intamplarile si invataturile prezentate sa fie vii, cu personaje pe care sa le resimt ca vii, o lume vie, din care sa simt ca fac si eu parte... Pentru aceasta, desigur, sunt constient ca am nevoie si de participarea mea vie, cu interes real adica, cu ravna, cu dragoste, cu rabdare si agerime a sufletului. Cu un strop de umilinta, macar...
As vrea sa dezbatem la fiecare ora, macar 15 minute, o experienta personala a unuia dintre colegi (dintre care fac si eu parte, desigur) referitor la viata de credinta (centrata pe despatimire, pe curatie, pe imbunarea sufletului). As avea nevoie de impartasiri si de ascultare suportiva.
M-ar interesa cu predilectie: rugaciunea, arta bisericeasca, talcuirea Sfintei Liturghii, deprinderile de vietuire crestina in relatiile conflictuale si concurentiale inevitabile (si) in societatea noastra actuala.
Mi-ar placea la fiecare ora un cuvant, fie si foarte scurt, din Pateric. Ori o talcuire a unui Sfant Parinte, fie si cat o propozitie de mica...
Obligatoriu o pericopa cat de mica din Scriptura, citita si comentata ori cu trimiteri de lectura.
As vrea sa fiu sprijinit prin sarcini didactice bine alese si conduse pentru a capata deprinderi de vorbire, gandire, simtire, actiune practica specifice crestinului, in viata de zi cu zi.
As vrea ca profesorul sa lanseze mai ales intrebari (bune), nu raspunsuri... Sa fiu incurajat/invatat, la randul meu, sa pun fara jena intrebari (bune).
As vrea ca temele pentru acasa sa aiba in special caracter practic (exersarea rugaciunii, candela, tamaierea, postul, pacea si sprijinul intre membrii familiei, dificultatile urcusului in lucrarea coboratoare de prea-mult-sine a pocaintei etc.).
As vrea sa nu existe critica (in sensul oricarei urme de malitiozitate sau ironie).
As vrea sa invat, cu ajutorul profesorului si al colegilor, sa deprind toleranta, acceptarea alteritatii, respectarea varietatii formelor de intelegere subiectiva a credintei.
As vrea sa exersam impreuna, in Hristos, o stare de spirit... mai elevata!..:) Sa ne ramanem frumos-indatorati, unul altuia, pentru aceasta...:)
As vrea sa devin un bun crestin, un om intre oameni, chiar daca unii dintre colegi nu ar fi credinciosi sau ar avea alte orientari religioase decat crestinismul.
As vrea sa devin ceea ce sunt: crestin ortodox. Si inca, unul roman, in buna traditie stramoseasca. Care sa poata trai impacat cu Dumnezeu, cu sine si cu lumea, oriunde as trai in lume si in orice imprejurare a vietii.

Cam multe, pentru ora de religie... Dar pur si simplu asta as nazui sa se intample cu mine si cu colegii/fratii mei.

[zaharia_2009]

În prealabil postat de cezar_ioan

Ca experienta din timpul orei de Religie sa fie una incarcata de blandete, intelepciune, caldura, respect pentru fiecare persoana.
As vrea ca profesorul sa faca in asa fel incat intamplarile si invataturile prezentate sa fie vii, cu personaje pe care sa le resimt ca vii, o lume vie, din care sa simt ca fac si eu parte... Pentru aceasta, desigur, sunt constient ca am nevoie si de participarea mea vie, cu interes real adica, cu ravna, cu dragoste, cu rabdare si agerime a sufletului.
As vrea sa dezbatem la fiecare ora, macar 15 minute, o experienta personala a unuia dintre colegi (dintre care fac si eu parte, desigur) referitor la viata de credinta (centrata pe despatimire, pe curatie, pe imbunarea sufletului). As avea nevoie de impartasiri si de ascultare suportiva.
M-ar interesa cu predilectie: rugaciunea, arta bisericeasca, talcuirea Sfintei Liturghii, deprinderile de vietuire crestina in relatiile conflictuale si concurentiale din societatea noastra actuala.
As vrea sa fiu sprijinit prin sarcini didactice bine alese si conduse pentru a capata deprinderi de vorbire, gandire, simtire, actiune practica specifice crestinului, in viata de zi cu zi.
As vrea ca temele pentru acasa sa aiba in special caracter practic (exersarea rugaciunii, candela, tamaierea, postul, pacea si sprijinul intre membrii familiei, dificultatile urcusului in lucrarea coboratoare de prea-mult-sine a pocaintei etc.).
As vrea sa nu existe critica (in sensul oricarei urme de malitiozitate sau ironie).
As vrea sa invat, cu ajutorul profesorului si al colegilor, sa deprind toleranta, acceptarea alteritatii, respectarea varietatii formelor de intelegere subiectiva a credintei.
As vrea sa devin un bun crestin, un om intre oameni, chiar daca unii dintre colegi nu ar fi credinciosi sau ar avea alte orientari religioase decat crestinismul.
As vrea sa devin ceea ce sunt: crestin ortodox. Si inca, unul roman, in buna traditie stramoseasca. Care sa poata trai impacat cu Dumnezeu, cu sine si cu lumea, oriunde as trai in lume si in orice imprejurare a vietii.

Cam multe, pentru ora de religie... Dar pur si simplu asta as nazui sa se intample cu mine si cu colegii/fratii mei.

Exista o singura scuza pt. acest post : daca userul este elev de scoala pina in clasa a VII .
Daca esti mai mare frate , sau daca chiar esti licean , ar fi potrivit sa-ti revezi textul si sa scoti capcanele din el .
La prima citire textul pare o miere nevinovata din partea unui tinar chiar interesat de disciplina religie .
La alta citire, mai atenta , capcanele sar in ochi .
Sa nu uiti tinere frate ca in 30 de minute de ora de clasa un profesor mediu (nici entuziast si iubitor de propria-i materie dar nici unul cu carente) nu te poate face pe tine crestin ortodox adevarat .
Asa cum la matematica, informatica , fizica , chimie, etc, etc lucrezi in particular cu un meditator si inca citesti , inveti si te documentezi tu personal , tot asa trebuie sa faci si la religie , daca te intereseaza precum spui .
Dar Dumnezeu in marea sa milostivire iti vine in ajutor si iti da un meditator gratis , care este preotul slujitor si biserica ta de parohie. Numai ca tu trebuie sa ti f. strins de ea si sa nu lipsesti la nici o "meditatie" , slujba a acesteia.
Mai apoi , poti sa iti cumperi "culegeri" de probleme care nu sunt altceva decit cartile de zidire duhovniceasca din librariile Sophia, sau altele cu carte bisericeasca si sa incepi sa citesti asiduu.
Poti sa iti mai cumperi "Revista de fizica si chimie", care in domeniul religiei se cheama ziarul "Lumina" a Patriarhiei precum si ziarul sau revista episcopiei tale si sa citesti acolo toata varietatea de articole .
Poti urmari emisiunile postului de televiziune Trinitas TV si sa asculti emisiunile postului de radio Trinitas , care sunt absolut deosebite pt. devenirea ta ca si crestin adevarat .
Si in final , poti sa cauti sa devi crestin adevarat (lucru care este extrem de greu si care se invata toata viata ... spre deosebire de o meserie care se invata doar citeva zeci de ani) cautindu-ti un duhovnic f. bun si dindu-te pe mina lui ,fiind convins ca prin el vorbeste cu tine insusi Dumnezeu !

Asa cum profesorul de matematica/fizica/geografie/istorie nu te poate face matematician adevarat doar cu ce iti preda el la clasa, tot asa trebuie sa intelegi ca in 30 de minute de ora la clasa nici un profesor de religie nu te poate face crestin adevarat !

Si tot asa cum profesorul de istorie nu poate sa iti relizeze o lume istorica reala, vie la ora de clasa ,conforma cu toate erele istorice pe care ti le preda , tot asa profesorul de religie nu iti poate zidi o lume mai reala a celor doua Testamente decit cel de istorie , deoarece lumea Testamentelor este o lume tot istorica .
Dar poti tu insuti sa descoperi o asemenea epoca ca fiind reala citind carti desopre sfintii bisericii si istoria bisericii , cercetind minastirile si muzeele lor si toate asezamintele bisericesti detinatoare de isvoare si relicve istorico-religioase.

Dar ... dar , exista si un dar ... a dori sa cunosti, sa intelegi si sa respecti/iubesti varietatea religioasa in toata forma ei existenta te poate duce , in cele din urma pe un drum gresit.
In lume nu sunt mai multi dumnezei , si nici mai multe biserici fiecare cu treba si lucrul lor .
Daca tu esti liceean si faci o asemenea afirmatie dupa mai multi ani de disciplina religie , insemneaza ca ori din cauza ta , ori a parintilor tai, ori a profesoarei de religie , ori a tuturor , ai pierdut timpul degeaba stind in clasa la ora de religie . Un timp tare pretios despre care trebuia sa iti vorbeasca mai ales parintii.
Asa cum spune si Evanghelia, exista un singur Domn, un singur botez si o singura biserica !
Toti ceilalti sunt altceva ! Mare atentie la asta !

Ia spune-mi , cind intri in spital si ii vezi pe toti in halate albe , toti sunt doctori ?
Cind mergi intr-o fabrica si ii vezi pe toti in halate bleumarine , toti sunt ingineri ?
Toate ciupercile din opadure sunt bune de mincat ?
Orice apa pe care o intilnesti in cale cind mergi pe pamint este buna de baut ?
Toate masinile negre sunt Mergedes ?
Toate degetele de la mina sunt la fel ? Dar toti dintii din gura ? Dar toate firele de par de pe corpul omului ?
Toate hainele tale sunt la fel ?

Si insiruirea poate continua pina miine seara !
Nu ai aflat ca in lumea aceasta lucrurile sunt mult diferite ?
Ei, atunci va trebui sa afli ! Si cind vei afla Adevarul sa nu il mai uiti !

Asadar , cind pornesti sa-ti spui dorintele, preferintele sau chiar nemultumirile tale legate de ceva , gindeste-te mai intii ca in tot ceea ce se intimpla cu tine in lumea aceasta tu ai cea mai mare vina , sau interes , sau mai mult de muncit , etc, etc iar ceilalti sunt doar calauzitori, sfatuitori...!
Incepe schimbarea lumii cu tine si apoi spune si despre altii cum ai vrea sa se schimbe ! Este mult mai potrivit si mai bine asa !

Si totusi, frate Zaharia! Parintele Steinhardt ne invata ca Dumnezeu asteapta sa dam din ce nu avem, nu din ce avem. Viata trebuie sa fie o continua depasire a ceea ce putem face.

În prealabil postat de zaharia_2009

Incepe schimbarea lumii cu tine si apoi spune si despre altii cum ai vrea sa se schimbe ! Este mult mai potrivit si mai bine asa !

La aceste fraze ma gandeam cand am scris, ca Dumnezeu ne cere din ce nu avem. Putem f bine sa crestem impreuna, concomitent, caci nimeni nu a ajuns la nepatimire, dar toti tindem spre ea.

ma gandesc, ca lectia de religie din apropierea Craciunului, ar trebui sa le intregeasca elevilor imaginea privind necesitatea intruparii Domnului, precum si importanta Maicii Domnului, in planul lui Dumnezeu de mantuire a omenirii.
Clasa poate fi impodobita cu niste lumanari aprinse, crengute de brad si doua globuri pe catedra, dar accentul sa fie pus totusi pe intelegerea evenimentului, nu numai pe atmosefera.

Cezar_ioan, ceea ce scrii despre profesorul de religie, e valabil pentru toti profesorii. Asa profesori erau pe vremea mea. Se daruiau si obtineau rezultate frumoase. Toti elevii tineau pasul cu invatatura.
Trebuie ca invatamantul sa revina la acest tip de profesor, care arata empatie, este bine pregatit profesional si da rezultate, scotand oameni din mainile lor.