De Naşterea Domnului - poezii , rugăciuni , colinde +

[cristiboss56]

Pe cer, în noaptea ceia, ardea un colb de stele
De-asupra omenirii cu pãcãtoase gloate,
Cu Regi, pe fruntea cãror sclipiau Coroane grele,
Cu-Impãrãtii supuse pe veci pieirii toate...

Si-atunci, in noaptea ceia seninã si adâncã,
Zãrirã Magii lumii, pe cer, o mare stea, -
O stea strãluminatã, ne mai vãzutã încã,
Si-au fost purces, cu daruri, cãlãuziti de ea !...

Cãci, - cititori in stele fiind în noaptea humii, -
Trei Magi stiau cã vine, cu strãlucire foarte,
Iisus-Mântuitorul sau Impãratul lumii,
Cel Care-avea sã calce cu moartea peste moarte ?...

Ei au stiut cã'n lume Cel care-avea sã vinã,
Va 'ntuneca, prin Mila-I, toti Regii si-Impãratii :
La slabi, va da toege, la orbi va da luminã,
Va sãtura flãmânzii, va adãpa 'nsetatii !...
Si L'au aflat pe-Acela a Cãrui sfântã milã,
Ca soarele venit-a pe oameni sã-i mângâe, -
Si Magii 'ngenunchiarã pe umedã argilã,
Si daruri I-au dat : aur, si smirnã, si tãmâe !...

Atunci, berbecii, boii, viteii si asinii,
Cu-al rãsuflãrii abur, au încãlzit pe-Acel
A Cãrui sfântã frunte urma s'o 'ncingã spinii,
Si 'n cue mari, pe Cruce, sã-L batã I s r a e l !...

Vasile Militaru

[cristiboss56]

Rugaciunea ce se citeste la Nasterea Domnului Iisus Hristos, inainte de impartasirea credinciosilor

Stăpâne Doamne, Dumnezeule atotţiitorule, când Te‑ai născut din Fecioara Maria în Betleemul Iudeii, cu spaimă făpturile s‑au minunat şi lumea s‑a bucurat de naşterea Ta; Cel ce ai făcut pe om după chipul şi asemănarea Ta şi i‑ai dat lui Botezul spre pocăinţă; Care ne‑ai adus pe noi în zilele acestea preacurate către înfrânarea patimilor spre nădejdea învierii; Cel ce ne călăuzeşti pe noi spre adevărul Dumnezeirii Tale şi ai întărit inimile noastre şi mintea a Te cunoaşte pe Tine, Fiul lui Dumnezeu, Care ridici păcatele a toată lumea, Tu acum, Stăpâne, Iubitorule de oameni, primeşte pe robii Tăi precum ai primit pe Petru, când se afunda în mare, şi pe care, când s‑a lepădat de Tine şi a plâns cu amar, iarăşi l‑ai primit; primeşte acum, Stăpâne, lacrimile, suspinul şi pocăinţa robilor Tăi, precum ai primit pe desfrânata ce plângea şi cu lacrimi uda picioarele Tale şi cu perii capului le ştergea ca să ia mila Ta; Cel ce ai primit pe tâlharul cel răstignit împreună cu Tine pe cruce şi ai zis lui: astăzi vei fi împreună cu Mine în rai.
Căci am auzit glasul grăind şi pe îngeri cântând, pe magi închinându‑se cu daruri şi pe Irod tulburându‑se, că Dumnezeu S‑a arătat cu trup spre mântuirea neamului omenesc. Pe Tine acum, Stăpâne, Iubitorule de oameni, toată făptura Te laudă, grăind: Hristos Se naşte, slăviţi‑L; Hristos din ceruri, întâmpinaţi‑L; Hristos pe pământ, înălţaţi‑vă. Puterile îngerilor se bucură, cetele mucenicilor se veselesc, văzând slăvita şi cinstita prăznuire; şi toţi cu vrednicie o lăudăm cu inima şi cu buzele. Şi acum, Bunule şi Iubitorule de oameni Doamne, primeşte pe robii Tăi aceştia (N), cărora le pare rău de păcatele lor, cele ştiute şi cele neştiute, cele de voie şi cele fără de voie; şi cu ştiuta Ta iubire de oameni, primeşte plecarea genunchilor şi postul robilor Tăi, ca plinind poruncile Tale şi ajungând acum la sfânta şi cinstita Naştere, curaţi şi fără prihană, să se împărtăşească cu preacuratul Tău Trup şi Sânge, al Domnului nostru Iisus Hrisos, a Căruia este slava, împreună cu Cel fără de început al Tău Părinte şi cu Preasfântul şi bunul şi de‑viaţă‑făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor, Amin.

[cristiboss56]

In Betleem colo-n oras
Dormeau visând locuitorii
Iar lânga turma, pe imas
Stateau de paza, treji, pastorii.

Si-n miez de noapte dulce cânt
Din cer cu stele-a rasunat
Se rumenise cerul sfânt
Pastorii s-au cutremurat.

Din slavi un înger coborî:
„Fiti veseli!”- îngerul Ie-a spus
„Plecati, si-n staul veti gasi
Pe Craiul stelelor de sus!”

Pastorii veseli, în oras
Spre staul cu pasi iuti pornira
Si-un prunc atât de dragalas
Acolo-n paie ei gasira.

Nici leagan moale, nici vreun pat
Doar fân mirositor pe jos,
Pe fân, în iesle sta culcat
Micutul prunc: Iisus Christos.

El, Fiul domnului si Crai
Al stelelor de farmec pline
De-atunci cu drag, la voi, din Rai
Cu fiecare iarna vine!…

[cristiboss56]

Tu n-ai văzut pădurea, copile drag al meu,
Pădurea iarna doarme, c’aşa vrea Dumnezeu.

Şi numai câte-un viscol o bate uneori,
Ea plânge atunci cu hohot, cuprinsă de fiori.

Şi tace-apoi şi-adoarme, când viscolele pier,
În noaptea asta însă, vin îngerii din cer.

Şi zboară’ncet de-alungul pădurilor de brad,
Şi cântă’ncet; şi mere şi flori din sân le cad.

Iar florile s’anină de ramuri până jos
Şi-i cântec şi lumina şi-aşa e de frumos!

Iar brazii se deşteaptă, se miră asta ce-i,
Se bucură şi cântă ca îngerii şi ei.

Tu n-ai văzut pădurea, copile drag al meu,
Dar uite ce-ţi trimite dintr’însă Dumnezeu.

Un înger rupse-o creangă din brazii cu făclii,
Aşa cum au găsit-o, cu flori şi jucării.

Departe într-un staul e’n faţă-acum Isus,
Şi îngerii, o, câte şi câte i-au adus.

Dar el e bun si’mparte la toţi câţi îl iubesc,
Tu vino, şi te’nchină, zi: “Doamne-ţi mulţumesc”.

[cristiboss56]

Dragi prieteni așa să vă rugați Domnului:


Dă-ne Doamne Bucuria Ta cea de toate zilele!!
Știți? E minunat să te simți mângâiat de Duhul Sfânt prin bucuria Domnului sau mângâierea pe care El o dă, dacă știm să ne aplecăm frumușel căpușorul și să îl punem în poala Lui. M-am rugat destul să îmi dea și mie bucuria Sa cea binecuvântată... și mi-a împlinit rugăciunea. Acum am înțeles că DA ea e posibilă oriunde și oricum și nu mă mai îndoiesc, chiar dacă eu mai rătăcesc...pe Cale, eu știu că El e prezent în mine prin Duhul Său cel sfânt și știu că nimeni și nimic nu poate lua bucuria de la mine... decât eu însumi mă pot rupe de ea! Da eu mă rup de Dumnezeu și nu EL de mine!! Și ca să vă spun așa... nu numai că mă chinui pe mine când mă rup de Bucuria și Mângâierea Sa, ci Îl chinui și pe EL care mă strigă acolo în golul și durerea aceea: Ionuțe, pe unde rătăcești? (Vă aduceți aminte? Adame, unde ești?) Da... acel gol și acea durere e chemarea către bucurie și viață!! Când judec... se întristează inima mea, dar apoi când ÎI CER IERTARE, VINE ȘI ÎMI DĂ IARĂȘI MÂNGÂIEREA ȘI BUCURIA!!!! Nimeni și nimic nu poate lua Bucuria de la noi, și CREDEȚI-MĂ nu mă mai îndoiesc în veacul veacului... să mă ajute Dumnezeu! Da, acum cunosc mângâierea Sa cea plină... de dulceața, care mă îmbată de putere și care îmi extaziază simțurile interioare. Duhul Său cel Sfânt, e în duhul meu amorțit, și îl trezește și atât de frumos se unesc... Totuși voi încerca să fiu mai direct: Atunci când îl chem pe Duhul Sfânt prin Împărate Ceresc, stărui asupra cuvintelor și ele îmi dau putere și mă umplu de Duh Sfânt prin aceste cuvinte! Simt căldura Duhului Sfânt cum viază în mine, ca o căldură iubitoare... și care sfințește inima. Da această căldură iubitoare sfințește sufletele noastre, înalță sufletele noastre și le umple de o duioșie... și o dulceață față de Hristos și față de lume.. .inexplicabilă în cuvinte!! Eu sunt conștient că nici durerile, nici necazurile nu vor lipsi, dar ele sunt acum pline de prezența luminoasă și caldă a Sfintei Treimi...
Doamne ce minunat e să simți că sufletul îți viază de Bucurie... și iubireeeeeeeee!!
Cu drag și prețuire,
Ionuț

[cristiboss56]

Colindã

Azi, din Fecioară S-a născut
Iisus Mântuitorul
Si sus pe cer luceste-o stea
Vestind la tot poporul.

Iar îngerii din cer I-aduc
Cântarea lor divină
Si magii si păstorii vin
Si-n fata Lui se-nchină.

El a venit din ceruri, jos
Spre a sfinti pământul
Să-mpace omul păcătos
Cu Dumnezeu Prea Sfântul.

Întreabă-te smerit acum
De împlinesti, crestine
Ce Fiul Tatălui ceresc
Asteaptă de la tine.

El vrea păcatele să-I spui
Cu lacrimi si suspine
Si inima El ti-ar umplea
De bucurii divine.

Primeste-L azi în viata ta
Căci astăzi e zi sfântă
Din negura păcatului
Înaltă-te si-L cântă.

[cristiboss56]