Surpriza navigand pe site-ul CrestinOrtodox.ro si nu numai!!!

[heaven]

Duhovnicul, psihologul sau medicul se fac pe sine instrumente ce se pun in slujba oamenilor sau,cel putin asa ar fi firesc,insa nu ei sunt cei care vindeca,ci doar Dumnezeu si capacitatea de vindecare pe care El a sadit-o in fiecare dintre noi.
Toti trei au primit de la Dumnezeu un talant ca sa il inmulteasca spre folosul sinelui si al semenilor,iar ca unii uita acest lucru este cu totul alta poveste...
In mod firesc cei trei ar fi normal sa conlucreze,pentru ca scopul lor este unul similar,complementar.
Sunt preoti calugari,mai ales in anumite lacasuri in care vin si persoane ce prezinta anumite cazuri de posesie,sa le spunem,care au capacitatea de a discerne cu ce se confrunta respectiva persoana,iar daca se considera ca este vorba despre o tulburare psihica grava,cum ar fi o schizofrenie de exemplu,ii trimit spre psihologul clinician sau psihiatru.
Este bine sa fim foarte cumpatati si sa avem discernamant in felul in care dramuim lucrurile.Din pacate sunt cazuri si nu putine,in care familia sau cei apropiati refuza sa indrume o persoana spre ajutor specializat,plecand de la tot felul de convingeri de tip religios sau de alta natura si din pacate se ajunge la nenorociri,cum ar fi suicid sau chiar crime,din partea celui bolnav si abia atunci,intr-un final,ajung impinsi de gravitatea situatiei sa il aduca la spital cu ambulanta sau politia.Din nefericire,insa,de multe ori, atunci boala a ajuns intr-o faza mult prea avansata,cand prea multe nu se prea mai pot face pentru el.
Ca parere personala,nu cred ca Dumnezeu il paraseste pe cel care se confrunta cu o boala psihica,insa sufletul sau trece prin niste incercari si cumpene teribile,in care are nevoie de suport din toate partile:acasa de familie,prieteni (cei care ii mai raman),duhovnic,psiholog,psihiatru,daca situatia este atat de grava sau vorbim despre o tulburare indusa de substante,tumora sau de un dezechilibru neuro-chimic,dar si de restabilirea unui stil de viata sanatos.Fara acestea,este foarte usor sa cada,sa se piarda...
Vad cazuri din acestea aproape saptamanal si credeti-ma ca este foarte usor sa discuti despre astfel de lucruri din exterior,cand nu te confrunti cu ele,insa Doamne pazeste sa ai un astfel de caz in familie,printre cei apropiati,este teribil atat pentru cel in cauza,care se confrunta cu un adevarat iad interior,cat si pentru cei care convietuiesc cu el.
Insa,de multe ori nu s-ar mai ajunge la lucruri atat de teribile,precum suicid,crime sau o degradare avansata a omului,daca cei apropiati ar intelege cat de important este sa fim responsabili chiar si atunci cand avem intentii bune si indrumam semenii spre a primi ajutor...