Aprox. 400 de crime comise zilnic in Romania... pe banii nostri

În prealabil postat de sophia

Nu sunt crime si nici oamenii nu sunt criminali, sunt situatii complexe.

Dar ce este o crimă? Nu uciderea unui om?
Ce sunt fiinţele avortate? Nu oameni? Sunt măcar fiinţe?
Ce este un om? Când începe existenţa lui?

Vi se pare dur titlul topicului? Cum credeţi că li se pare pruncilor aspiratorul sau instrumentele care-i rup în bucăţi?

[sophia]

În prealabil postat de N.Priceputu

Dar ce este o crimă? Nu uciderea unui om?
Ce sunt fiinţele avortate? Nu oameni? Sunt măcar fiinţe?
Ce este un om? Când începe existenţa lui?

Vi se pare dur titlul topicului? Cum credeţi că li se pare pruncilor aspiratorul sau instrumentele care-i rup în bucăţi?

Asta este o intrebare foarte controversata: "cand incepe existenta unui om".

Inteleg ce intrebi aici, dar cumva nu consider crima.
Pentru mine crima este sa ucizi un om aflat in viata.
In general nu sunt prunci aceia de care spui ca sunt rupti in bucati.
Prunc este un copil nascut deja.
Ca atunci si cand pierzi o sarcina fara sa vrei, mai ales in primele zile/saptamani, nu spui ca ai avut un copil. Cate femei nu pierd sarcini, fara ca macar sa fi stiut ca au fost insarcinate? Si aia ce se cheama ca este?
In medicina exista notiunea de embrion in primele saptamani si mai apoi devine fat.
Nu stiu, nu pot pune totul in aceeasi oala.

Sigur, un avort este ceva grav. Nu este de dorit.
Dar asa cum am mai spus, vinovati nu sunt numai mama, tata si medicul, ci toata omenirea. Si atunci nu venim sa numim pe unul sau altul criminal.
Ca multi nici n-ar vrea, daca ar afla alte solutii...
Si medicii astia tot vinovati si criminali sunt toti.
Rau daca fac avorturi, rau daca te ajuta sa ai copil, rau daca nu te ajuta, rau daca iti dau un tratament (ca e cu hormoni si nu e bine) ca sa te vindeci de boli si sa poti avea pe urma sarcina. Rau si rau....

Totul este rau si pacat pentru biserica: contraceptie, avort, hormoni, asistare pentru sarcina (la cei care nu pot pe cale naturala), adoptie, abstinenta, relatii in cuplu/familie ca sa ai copii (murdar si pacatos) etc.
Un copil se naste din pacat si tot asa.
Cum ii ajutam atunci pe oameni concret sa-si gaseasca solutia potrivita?
Cum il ajutati dumneavoastra, sau Laura, sau altcineva pe unul care nu vrea copil, sau pe unul care vrea copil si nu poate? Concret.

În prealabil postat de sophia

In general nu sunt prunci aceia de care spui ca sunt rupti in bucati.

Bine, nu sunt prunci. Dar ce sunt? Îi doare, sau nu simt nimic atunci când sunt avortaţi? Vor să trăiască, vor să moară sau le e indiferent ce li se întâmplă?
Aţi văzut filmele acelea care arată prin ce trece fătul atunci când este tras afară? Aţi văzut disperarea cu care încercau să scape, să strige după ajutor? Către cine strigau, oare?

Totul este rau si pacat pentru biserica: contraceptie, avort, hormoni, asistare pentru sarcina (la cei care nu pot pe cale naturala), adoptie, abstinenta, relatii in cuplu/familie ca sa ai copii (murdar si pacatos) etc.

Biserica constată că în lume păcatul s-a înmulţit; trăim înconjuraţi în păcate din afara şi din lăuntrul nostru. Nu e rea Biserica pentru că ne arată asta; e vrea să ne scoată. Totuşi, ultimele (cele cu bold) nu cred că le socoteşte cineva păcate.

Cum ii ajutam atunci pe oameni concret sa-si gaseasca solutia potrivita?
Cum il ajutati dumneavoastra, sau Laura, sau altcineva pe unul care nu vrea copil, sau pe unul care vrea copil si nu poate? Concret.

Credeţi că noi suntem chemaţi să-i ajutăm?
Ce au de făcut dacă vor să aibă sufletul curat nu e greu de înţeles: Dacă nu vrei copii, nu-i faci. Dacă doar te prefaci că faci copii, atunci trăieşti bolnav sufleteşte şi nu vrei să te vindeci.
Iar dacă vrea şi nu poate, aici numai Dumnezeu poate ajuta. Cât au aşteptat Avraam şi Sara? Sau Ioachim şi Ana?
Însă pentru cei care nu pot, soluţia adopţiei îmi pare foarte bună. Dar să nu deschidem din nou cutia Pandorei. Ştiu că nu e tocmai uşor.

Dar cred că energia aceea pe care fiecare se simte chemat să o dăruiască copiilor poate fi dăruită prin orice facere de bine. Cred că mai sunt încă mulţi care au nevoie de ea; iar dacă nu acolo unde locuieşti, atunci în altă parte, cu siguranţă.

[sophia]

În prealabil postat de N.Priceputu

Bine, nu sunt prunci. Dar ce sunt? Îi doare, sau nu simt nimic atunci când sunt avortaţi? Vor să trăiască, vor să moară sau le e indiferent ce li se întâmplă?
Aţi văzut filmele acelea care arată prin ce trece fătul atunci când este tras afară? Aţi văzut disperarea cu care încercau să scape, să strige după ajutor? Către cine strigau, oare?


Biserica constată că în lume păcatul s-a înmulţit; trăim înconjuraţi în păcate din afara şi din lăuntrul nostru. Nu e rea Biserica pentru că ne arată asta; e vrea să ne scoată. Totuşi, ultimele (cele cu bold) nu cred că le socoteşte cineva păcate.

Credeţi că noi suntem chemaţi să-i ajutăm?
Ce au de făcut dacă vor să aibă sufletul curat nu e greu de înţeles: Dacă nu vrei copii, nu-i faci. Dacă doar te prefaci că faci copii, atunci trăieşti bolnav sufleteşte şi nu vrei să te vindeci.
Iar dacă vrea şi nu poate, aici numai Dumnezeu poate ajuta. Cât au aşteptat Avraam şi Sara? Sau Ioachim şi Ana?
Însă pentru cei care nu pot, soluţia adopţiei îmi pare foarte bună. Dar să nu deschidem din nou cutia Pandorei. Ştiu că nu e tocmai uşor.

Dar cred că energia aceea pe care fiecare se simte chemat să o dăruiască copiilor poate fi dăruită prin orice facere de bine. Cred că mai sunt încă mulţi care au nevoie de ea; iar dacă nu acolo unde locuieşti, atunci în altă parte, cu siguranţă.

Ba da, aici pe forum am vazut multa lume care socoteste totul un pacat, inclusiv ceea ce este bolduit.
Cat au asteptat cei din Biblie pana ce Dumnezeu le-a dat copii stim. Problema este ca la noi si asta este rau. Cat lume nu arata cu degetul sau te condamna daca ai facut un copil la varsta mai inaintata. Si pe urma mai e o problema. Daca ii facem tarziu raman de mici orfani...

Da, cred ca suntem chemati toti sa ajutam. Ca vad ca avem sentimente care ne pun sa militam pe forumuri sau pe strazi contra si contra si pentru.
Energia aia ar trebui folosita pentru a face ceva concret.

N-am inteles fraza cu "daca te prefaci ca faci copii..." La cine se refera?
Si da, daca nu vrei sa faci copii nu-i faci. De acord.
Dar asta inseamna fie abstinenta - si zice lumea ca e pacat sa nu lasi sa vina copiii dati de Dumnezeu sau contraceptie si asta e tot pacat.
Si atunci? Si e vorba aici si de cei casatoriti.
Cate discutii nu au fost/sunt pe forum pe aceste teme?

Da, biserica ne arata ce este rau si ne invata sa nu facem asta, dar nu exista alternativele.
Biserica iti spune sa nu faci aia si aia ca este pacat, dar nu-ti da ajutor concret in situatia in care te afli.

Acum au inceput sa apara preoti si monahi care se ocupa de copii orfani, de tineri care sunt pe cale sa faca avorturi si etc. Dar asta este inca foarte putin.
Se poate implica in mai multe lucruri.

[quote=sophia;487747]

Ca vad ca avem sentimente care ne pun sa militam pe forumuri sau pe strazi contra si contra si pentru.
Energia aia ar trebui folosita pentru a face ceva concret.

Nu cred că trebuie să ne limităm la a milita, însă şi a face asta are un rost în formarea mentalităţilor după învăţăturile lui Hristos, adică în pocăinţă. Pentru că lumea toată, începând cu noi înşine, are în primul rând nevoie de schimbarea (înnoirea) gândirii.

N-am inteles fraza cu "daca te prefaci ca faci copii..." La cine se refera?

Se referă la actul sexual căruia i se refuză finalitatea, rodul: naşterea. Iar asta îl îmbolnăveşte pe om; spiritual, sufleteşte şi, probabil, şi trupeşte. Pentru că îl scoate din har, iar fără har se slăbănogeşte, nu mai are putere dumnezeiască, spirituală („Fără Mine nu puteţi face nimic”).

Biserica ne învaţă tocmai cum să rămânem în har. Nu din răutate condamnă păcatele, ci le arată ca fiind ucigătoare de suflet. Ea vrea să avem viaţă, de aceea ne învaţă cum să evităm moartea sufletului. Căci lumea e mai mult moartă decât vie. Şi din cauza asta au ajuns oamenii să se sperie atât de mult de o sarcină, de un copil care vrea să vină pe lume, încât preferă să-l omoare înainte de a vedea lumina. În loc să se bucure ca de cel mai mare dar.
Neputinţa de a primi un prunc, indiferent în ce stare materială te-ai afla, e sufletească în primul rând. Eşti trupeşte apt să-l faci, dar nu şi sufleteşte, ca să-l iubeşti şi să-l îngrijeşti. Eşti mort sufleteşte, de aceea îi dai moartea.
Iar ceea ce trebuie să facă Biserica în primul rând este să se ocupe de morţii cu sufletul; să îi învieze. Şi poate s-o facă, dar numai dacă şi ei vor.

Da, s-au discutat mult problemele privind abstinenţa sau contracepţia, n-are rost să le reluăm aici. Aici era vorba doar despre avort.

În prealabil postat de N.Priceputu

Se referă la actul sexual căruia i se refuză finalitatea, rodul: naşterea. Iar asta îl îmbolnăveşte pe om; spiritual, sufleteşte şi, probabil, şi trupeşte. Pentru că îl scoate din har, iar fără har se slăbănogeşte, nu mai are putere dumnezeiască, spirituală („Fără Mine nu puteţi face nimic”).

Adica? Puteti detalia?

@UNNOOM: Am privit la oamenii credincioşi care au mulţi copii şi i-am văzut împliniţi, mereu veseli, fericiţi. Nu vezi la ei angoase şi anxietăţi, nu vezi nefericiri din cauza lipsei de sens a vieţii; nu-i vezi neliniştiţi. Viaţa lor este mai plină cu fiecare copil. Iubirea jertfelnică a devenit pentru ei un mod de a fi, nu mai trăiesc pentru ei înşişi, iar viaţa lor a devenit o Evanghelie pusă în practică.
Când vorbesc, vorbesc cu rost şi cu înţelepciune, cuvintele lor au o putere
care vine din viaţa roditoare pe care au trăit-o.

A refuza rodul iubirii tale e nefiresc, e boală, pentru că încerci să întorci energia ta sufletească către tine, în mod egoist. Şi n-ai cum s-o păstrezi. Pentru că această energie pe care o dă iubirea nu are viaţă, nu există decât atunci când circulă; nu o ai decât atunci când o dai.

Vrei plăcerea, dar refuzi bucuria, pentru că nu vrei să treci şi prin jertfa pe care o presupune naşterea şi creşterea copiilor (în cazul ăsta). Vrei să rămâi mereu infantil sufleteşte, refuzând să te maturizezi.

[Patrie si Credinta]

În prealabil postat de sophia

Da, biserica ne arata ce este rau si ne invata sa nu facem asta, dar nu exista alternativele.
Biserica iti spune sa nu faci aia si aia ca este pacat, dar nu-ti da ajutor concret in situatia in care te afli.

Acum au inceput sa apara preoti si monahi care se ocupa de copii orfani, de tineri care sunt pe cale sa faca avorturi si etc. Dar asta este inca foarte putin.
Se poate implica in mai multe lucruri.

(Disclaimer: Eu acum nu acuz Biserica de ceva(ar fii chiar stupid sa ii cer sa se ocupe de toti copii nedoriti). Mar refer la contextul general)

Faza asta imi aduce aminte de un mic comentariu al lui George Carlin referitor la toata situatia cu avortul si contraceptia si abstinenta. Spunea ironic ca ''pt astia pro-vita, viata incepe la conceptie si se termina la nastere''.

[laurastifter]

În prealabil postat de Patrie si Credinta

(Disclaimer: Eu acum nu acuz Biserica de ceva(ar fii chiar stupid sa ii cer sa se ocupe de toti copii nedoriti). Mar refer la contextul general)

Faza asta imi aduce aminte de un mic comentariu al lui George Carlin referitor la toata situatia cu avortul si contraceptia si abstinenta. Spunea ironic ca ''pt astia pro-vita, viata incepe la conceptie si se termina la nastere''.

Să ştiţi că cei de la Provita au ajutat în mod concret mulţi copilaşi nedoriţi, abandonaţi etc. Gândiţi-vă doar la... activitatea părintelui Nicolae Tănase care a luat în grijă peste 400 de copilaşi.

Doamne ajută!

[laurastifter]

Astăzi, în cadrul Sfintei Liturghii, s-a citit pericopa evanghelică despre fuga în Egipt şi despre uciderea pruncilor din Bethleem de către Irod cel Mare.
Să ne rugăm, în cămara inimilor noastre, pentru sufletele nevinovate ale copilaşilor avortaţi care, asemenea pruncilor din Bethleem, sunt ucişi fără milă, profitându-se cu laşitate de incapacitatea lor de a se apăra.
Dumnezeu să le dăruiască, în schimbul acestei vieţi vremelnice, viaţa veşnică şi adevărată!