Dilema........ Alegerilor

În prealabil postat de ioanna

La referendumul din 2009, prezenta la vot n-a fost 80%, fraza asta e aberanta:
La referendumul din 2009 au participat peste 80% dintre romanii cu drept de vot, care au cerut Parlament unicameral si maximum 300 de parlamentari si bineinteles ca NU a fost spusa de domnul Zegrean, nu face parte din Comunicatul de Presa al CC! ci apartine ziaristului care a scris articolul si a inserat in el opinia dlui Zegrean sau a senatorului Urban, dublate de comentariile sale.

O parte din articolul postat sunt remarcile pdl-istului Iulian Urban, nu fac parte din comunicatul Curtii Constitutionale (vedeti pct 3, 4) Doamna MariaElena a postat trunchiat, inducand lumea in eroare ca ar fi fragmente din comunicatul curtii, cum ne-a spus la inceput (postul #305). Nici vorba, doar fraza de la inceput e.

Urban e pdl-istul ala simpatic, ce se intreba retoric anul trecut daca protestatarii nu sunt niste viermi ce-si merita soarta. Nu l-am uitat :)

Revista 22 partea I a textului ( nu mi-l ia pe tot)
www.revista22.ro/ccr

13 decembrie 2012
CCR aminteste de ce a declarat neconstituţională Legea uninominalului pur
CCR aminteşte, într-un comunicat de joi, argumentele pentru care, în luna iunie, a declarat neconstituţională legea uninominalului pur, ce prevedea ca la numărul de mandate stabilite pe baza normei de reprezentare să se ţină cont de ponderea unei minorităţi, respectiv comunităţi româneşti în judeţ, transmite Mediafax.
CCR a făcut această precizare "ca urmare a comentariilor apărute în mass-media cu privire la modalitatea de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 35 ∕ 2008". Mai precis, au existat în presă critici la adresa Curţii, potrivit cărora ar fi contribuit indirect, prin menţinerea actualei legi a alegerilor, la creşterea până la 588 a numărului de parlamentari.

Citiţi mai jos comunicatul integral al Curţii Constituţionale:

Ca urmare a comentariilor apărute în mass-media cu privire la modalitatea de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 35 ∕ 2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, Curtea Constituţională face următoarele precizări:
Prin Decizia nr.682 din 27 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.473 din 11 iulie 2012, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, sesizare formulată de 54 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie şi al art. 10, 15, 16 şi 18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
În urma efectuării controlului de constituţionalitate, Curtea a constatat următoarele:
I. „Legea criticată încalcă dispoziţiile constituţionale ale art.1 alin.(3), potrivit cărora "România este stat de drept [...]", ale art. 2 - Suveranitatea şi ale art. 61 - Rolul şi structura (Parlamentului), întrucât consacră o soluţie legislativă contrară voinţei poporului exprimate la referendumul naţional din data de 22 noiembrie 2009" (par.XII 1)
„Curtea constată că, la data de 22 octombrie 2009, Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, a emis Decretul nr. 1.507/2009 pentru organizarea unui referendum naţional, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 22 octombrie 2009, prin care a chemat poporul român să îşi exprime voinţa cu privire la două probleme de interes naţional: trecerea la un Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane.
Până la momentul adoptării legii criticate în prezenta cauză, opţiunea poporului în sensul reducerii numărului de parlamentari nu a format obiectul niciunei reglementări legislative. În ceea ce priveşte reglementarea criticată, aceasta modifică legea electorală, respectiv Legea nr. 35/2008, iar, prin reglementarea tipului de scrutin, poate determina o creştere a numărului de parlamentari, care nu respectă voinţa poporului exprimată la referendum.
Or, referendumul, indiferent de caracterul său - decizional sau consultativ - cum este cazul referendumului naţional din anul 2009, reprezintă o modalitate de exercitare a suveranităţii naţionale.