Muzica psaltica (bizantina) sau corala?

[Marius22]

În prealabil postat de leonte

Un dubiu ce necesita lamurire. Ingerii au corzi vocale? Daca da, cate octave pot intona?
Cu dorinta de a ne asemana in virtute cu ingerii sunt de acord, cat timp precizam ca ingerii nu au liberul arbitru.

Nu m-am intrebat niciodata daca ingerii au sau nu corzi vocale. Sfanta Scriptura ne ofera numerose marturii potrivit carora puterile netrupesti pot grai ("Bucura-te Marie!", buna vestire adusa de Sfantul Arhanghel Gavriil Fecioarei Maria ) sau chiar canta ("Sfant, Sfant, Sfant"). Prin cele spuse, am incercat sa subliniez, mai exact, tainica asemanare la care face referire si heruvicul: "Noi, care pe Heruvimi cu taina inchipuim, si facatoarei de viata Treimi intreit-sfanta cantare aducem".

Ce anume aveti in vedere cand marturisiti ca ingerii sunt lipsiti de liberul arbitru? L-au avut, fapt dovedit prin actul caderii unora dintre ei, sau, intarindu-se in bine, l-au pierdut, nemaiputand sa aleaga decat a urma voii lui Dumnezeu?

[sophia]

Cred ca si aici depinde de om si natura sa.

Eu nu sunt lamurita la ce anume faceti de fapt referire.
In general se canta la slujbe peste tot aceleasi cantari (la strana). Difera numai glasul.
In manastiri se canta intr-un fel (poate ca asta numiti voi muzica psaltica), mai putin melodios.
Pentru multi este deranjant.

In general muzica este perturbatoare in rugaciune, daca nu te incadrezi in ea.
Am observat la mine.
Inainte de slujba imi fac rugaciunea.
De la o vreme, pentru mai multa liniste, preotul a indicat stranei sa cante ceva pana la inceperea slujbei.
Ei pe mine ma perturba. Nu ma pot concentra la rugaciune. Ca acolo se spune ceva, iar eu spun altceva.
Pe urma cant la strana, ma incadrez in cor. Deci ma ocup de acele cantari. Nu as putea sa ma rog si sa cant in acelasi timp.
Daca nu sunt la strana ( de ex. atunci cand sunt ragusita), raman in ritmul corului, nu ma pot ruga individual.
Nu stiu cum as face la manastire.

Deci fiecare fel de muzica are avantaje si dezavanataje. La muzica corala avantajul este ca este armonioasa, melodioasa si pot sa participe toti.

Preotii de mir canta si ei tot muzica obisnuita, pe glasuri normale, deci nu de manastire.

Si da, imi plac foarte mult rarele rugaciuni, fara muzica pe care le spunem impreuna cu preotul. Astea mi le doresc mult. Si sunt asa rare.

[leonte]

În prealabil postat de sophia

In general muzica este perturbatoare in rugaciune, daca nu te incadrezi in ea.
Am observat la mine.
Inainte de slujba imi fac rugaciunea.
De la o vreme, pentru mai multa liniste, preotul a indicat stranei sa cante ceva pana la inceperea slujbei.
Ei pe mine ma perturba. Nu ma pot concentra la rugaciune. Ca acolo se spune ceva, iar eu spun altceva.
...
Nu stiu cum as face la manastire.

Deci fiecare fel de muzica are avantaje si dezavanataje.

In asceza ortodoxa exista o "taina", o treapta in devenirea omului ca fiinta duhovniceasca. Aceasta este a trai in launtrul tau.
Nu muzica deranjeaza, ci dependenta ta de cadrul exterior. Uneori ma gandeam ca la un basm, ca motivul pentru care sfintii nu ajung in iad este pentru ca ei s-ar ruga si acolo si ar emana bucuria celui care are rugaciunea in inima, stricand toata <<puterea>> iadului. Cei din manastirile ortodoxe ar trebui sa deprinda in timp aceasta taina; mai ales in kinoviile cu numar mare de vietuitori. Astfel, in timp ce strana isi face randuiala, monahii petrec in smerita cugetare pana le vine randul sa faca o ascultare la strana. Si culmea... nimic nu-i tulbura, iar unii au capacitatea de a fi atenti si cand la strana se greseste, desi petrec in smerita cugetare.

[leonte]

În prealabil postat de Marius22

Nu m-am intrebat niciodata daca ingerii au sau nu corzi vocale. Sfanta Scriptura ne ofera numerose marturii potrivit carora puterile netrupesti pot grai ("Bucura-te Marie!", buna vestire adusa de Sfantul Arhanghel Gavriil Fecioarei Maria ) sau chiar canta ("Sfant, Sfant, Sfant"). Prin cele spuse, am incercat sa subliniez, mai exact, tainica asemanare la care face referire si heruvicul: "Noi, care pe Heruvimi cu taina inchipuim, si facatoarei de viata Treimi intreit-sfanta cantare aducem".

Ce anume aveti in vedere cand marturisiti ca ingerii sunt lipsiti de liberul arbitru? L-au avut, fapt dovedit prin actul caderii unora dintre ei, sau, intarindu-se in bine, l-au pierdut, nemaiputand sa aleaga decat a urma voii lui Dumnezeu?

Pentru primul raspuns, multumiri pentru sinceritate. Faptul ca suntem in acord este o dovada ca ne hranim din acelasi duh.

Despre a doua parte, am sa evoc o parere pur personala, fara sa am habar in acest moment daca mi-o mai impartasete sau nu vreun alt cult religios.
Omul are posibilitatea de a-si cauta placeri in diverse activitati, si este ingaduit sa se bucure chiar si de pacat, daca asa vream omul. Pentru ingeri, singura bucurie este sa-i slujeasca lui Dumnezeu cu acaeeasi ravna cu care sotia gateste pentru sotul ei drag, sau asa cum sotul trudeste pentru ca familia sa-i fie ocrotita si indestulata. Pentru ei, a gusta din pacat este o scarba, de aceea ei nu sunt tentati de ceea ce noi numim rau. Omul, fiind chipul si asemanarea lui Dumnezeu, prin zidire, trebuie sa se faca chip si asemanre prin fapta, dar are dreptul sa aleaga si alt parcurs. Omul se poate bucura de prostie, de fanatism, de ignoranta, de razbunare, de aroganta, ... se poate bucura in sensul ca traieste iluzia unei impliniri.

Eu nu pot gasi bucurie si odihna in manele sau in muzica de petrecere (nici populara nici moderna) altii pot. Mie imi lipseste ceva, undeva in trecutul meu, ceva m-a scarbit. Eu nu ma abtin de la a asculta sau de la a participa la astfel de evenimente, ci pur si simplu mi se par puerile si copilaresti. Eu nu pot fi catalogat ca luptat de astfel de ispite... Paralela aceasta nu e tocmai ideala, dar ... <<<n-am gasit alta rima>>.