Mantuirea ortodoxa-mantuirea protestanta

[Illuminatu]

În prealabil postat de Ciprian Mustiata

Pozitia aceasta este clar pozitia mea. Nu exista "o pozitie" in nici un cult/credinta. Nici dvs nu aveti o singura pozitie: din cate se vede dupa cum taiati propozitiile in jumatate.

Cum nu exista nicio pozitie "in nici un cult"?
Nu ti-am dat pozitia oficiala a adunaturii sambetiste cu privire la avort? Ei accepta avortul in situatiile in care fatul este handicapat sau femeia a ramas insarcinata in urma unor situatii fortate.
In aceste cazuri AVORTUL ESTE CRIMA CU PREMEDITARE, DECI PACAT DE MOARTE.
Ce te tot invarti in jurul cozii? Ori ai ceva bube pe suflet legat de avorturi?

În prealabil postat de Ciprian Mustiata

...ce pot sa va zic, probabil ca sunteti dolofan.

Da, mai Mengele, sunt extrem de dolofan, am 666 de kile.

În prealabil postat de Ciprian Mustiata

Daca sunteti parinte a doi copii, dupa cum afirmati, sa va ganditi ce model oferiti acestora! Dupa cum am afirmat, in mare problema pentru mine nu este Ortodoxia (cu care "traiesc in casa" de altfel) ci ortodoxul, ce in oameni ca Urs si Iluminatu in ce nu regasesc crestinatatea!

Intreba-ti nevasta ce inseamna crestinismul, ca ceea ce tu marturisesti despre tine nu este altceva decat crima institutionalizata.

[Ciprian Mustiata]

În prealabil postat de Illuminatu

Cum nu exista nicio pozitie "in nici un cult"?
Nu ti-am dat pozitia oficiala a adunaturii sambetiste cu privire la avort? Ei accepta avortul in situatiile in care fatul este handicapat sau femeia a ramas insarcinata in urma unor situatii fortate.
In aceste cazuri AVORTUL ESTE CRIMA CU PREMEDITARE, DECI PACAT DE MOARTE.
Ce te tot invarti in jurul cozii? Ori ai ceva bube pe suflet legat de avorturi? (...)
Da, mai Mengele, sunt extrem de dolofan, am 666 de kile.
(...)
Intreba-ti nevasta ce inseamna crestinismul, ca ceea ce tu marturisesti despre tine nu este altceva decat crima institutionalizata.

Scoateri din context:
- deci daca dvs spuneti este pozitia adventista, este clar ca dvs ati scos din context si ati spus ca toti neoprotestantii. Adventistii sunt o ramura din (neo)protestanti
- avortul este crima, ceea ce am zis si eu:

Dar in caz de viol? Desi eu unul vad ca o crima uciderea embrionului ...

. Ce am continuat sa zic este ca in "adunatura ta" (probabil formata din ortodocsi foarte extremisti ce se considera sfinti) trebuie sa ia si alti factori inainte sa arunce piatra. Si ceea ce am zis, si bineinteles nici macar nu merita acest raspuns pentru a arunca perle la porci, dupa cum ne invata f. bine Sfanta Scriptura, este ca oricine traieste o trauma si ia o decizie disperata are nevoie de suport. Si ceea ce trebuie sa va ganditi e sa oferiti acest suport, ca sa solutionati o problema: fie prin suport moral, spiritual si psihic, fie prin suport real, prin a adopta copii din orfelinate ce nu au fost avortati.
- "am ceva bube pe suflet legat de avort?" - vad ca dumneavoastra nu aveti nici o problema cu uciderea evreilor, rusilor sau germanilor ca si crestin (ce eu unul am). Crima este crima, nu cumva asta ati spus chiar dumneavoastra? Sau crima este crima, dar daca o faceti dumneavoastra, sunteti indreptatiti? Daca aceasta este interpretarea locului unde mergeti, eu unul nu ader la ea! Nu cred ca (toti) ortodocsii ar pune aceasta problema.

Legat de 666 kg, probabil e o figura de stil, dar ce sa zic, poate va reprezinta, daca asa considerati.

La final, am facut o predictie in raspunsul anterior: sa imi aratati "doar o pozitie" si am zis: "nu o sa aveti curtoazia sa raspundeti". Cum se zice la dvs cu o vorba inteleapta din popor: "gura pacatosului adevar graieste!"

Diferenta dintre mine si dvs, este ca eu caut sincer crestinatatea, si cand ma uit la cel putin unii ortodocsi, imi fac parul maciuca si ma intorc la o ramura de protestanti (mai) linistiti! Nu ca protestantii sunt dintr-o zeama mai buna, dar ca mai multi dintre ei cauta onest pe Dumnezeu. Iar pozitia cuiva ce e "de pe tron" si da "sfaturi cu degetul" ii lipseste substanta! Dumneavastra sunteti exact exemplul (cum am citat anterior DragosP sau dl Urs) ce ma opreste sa caut argumente in lumea ortodoxa. Mi-as bate joc de Dumnezeu sa zic ca pot sa caut pe El unde acesti bieti oameni (ca si dvs) nu au pace.

Versetul zilei: Iov 22:21

Imprieteneşte-te dar cu Dumnezeu şi vei avea pace; te vei bucura astfel iarăşi de fericire.

[Illuminatu]

În prealabil postat de Ciprian Mustiata

Scoateri din context:
- deci daca dvs spuneti este pozitia adventista, este clar ca dvs ati scos din context si ati spus ca toti neoprotestantii. Adventistii sunt o ramura din (neo)protestanti
- avortul este crima, ceea ce am zis si eu:
. Ce am continuat sa zic este ca in "adunatura ta" (probabil formata din ortodocsi foarte extremisti ce se considera sfinti) trebuie sa ia si alti factori inainte sa arunce piatra. Si ceea ce am zis, si bineinteles nici macar nu merita acest raspuns pentru a arunca perle la porci, dupa cum ne invata f. bine Sfanta Scriptura, este ca oricine traieste o trauma si ia o decizie disperata are nevoie de suport. Si ceea ce trebuie sa va ganditi e sa oferiti acest suport, ca sa solutionati o problema: fie prin suport moral, spiritual si psihic, fie prin suport real, prin a adopta copii din orfelinate ce nu au fost avortati.
- "am ceva bube pe suflet legat de avort?" - vad ca dumneavoastra nu aveti nici o problema cu uciderea evreilor, rusilor sau germanilor ca si crestin (ce eu unul am). Crima este crima, nu cumva asta ati spus chiar dumneavoastra? Sau crima este crima, dar daca o faceti dumneavoastra, sunteti indreptatiti? Daca aceasta este interpretarea locului unde mergeti, eu unul nu ader la ea! Nu cred ca (toti) ortodocsii ar pune aceasta problema.

Legat de 666 kg, probabil e o figura de stil, dar ce sa zic, poate va reprezinta, daca asa considerati.

La final, am facut o predictie in raspunsul anterior: sa imi aratati "doar o pozitie" si am zis: "nu o sa aveti curtoazia sa raspundeti". Cum se zice la dvs cu o vorba inteleapta din popor: "gura pacatosului adevar graieste!"

Diferenta dintre mine si dvs, este ca eu caut sincer crestinatatea, si cand ma uit la cel putin unii ortodocsi, imi fac parul maciuca si ma intorc la o ramura de protestanti (mai) linistiti! Nu ca protestantii sunt dintr-o zeama mai buna, dar ca mai multi dintre ei cauta onest pe Dumnezeu. Iar pozitia cuiva ce e "de pe tron" si da "sfaturi cu degetul" ii lipseste substanta! Dumneavastra sunteti exact exemplul (cum am citat anterior DragosP sau dl Urs) ce ma opreste sa caut argumente in lumea ortodoxa. Mi-as bate joc de Dumnezeu sa zic ca pot sa caut pe El unde acesti bieti oameni (ca si dvs) nu au pace.

Auzi, Dr.Mengele, de catva timp o iei pe aratura rau de tot. Eu cu debilii sufletesti nu-mi place sa discut.
Tu esti batut in cap rau de tot si mai rau decat asta, esti mandru.
Sfatul meu: nu-i pricinui rau sotiei tale lipsindu-o de taina cununiei religioase ca o s-o patesti rau de tot.
Iar pacatul uciderii de prunci - care se savarseste chiar si atunci cand sotia ta ia anticonceptionale - nu ti-l sterge decat taina spovedaniei si pocainta pentru tot restul vietii voastre.
In ceea ce priveste discutia asta, chiar nu mai am niciun chef sa stau de vorba cu tine, este pierdere de timp pentru mine.
Sa traiesti cumsecade!

[DragosP]

Măi Cipri măi... Înţeleg că n-ai loc de fundul meu... Dar nici de al lui Urs, neoprotestant de al tău măi?
Să-ţi dea Dumnezeu gandul cel bun!

[Illuminatu]

http://www.cristianmodan.ro/?tag=contraceptie

Cititi si va cruciti: o alta pozitie oficiala a sambetistilor cu privire la planning familial, contraceptie si alte spurcaciuni, toate argumentate biblic.

Vai, e groaznic! Cat de parsiv este diavolul! Poate sa te invaluie cu argumente atat de logice, dar se simte ca in spatele sectelor sta o alta forta demonica, unitara in actiune si ideologie.

"3.Şi'ntru duh m'a dus în pustiu; şi-am văzut o femeie şezând pe o Fiară stacojie, plină de nume blasfemiatoare, având şapte capete şi zece coarne.
4.Şi femeia era îmbrăcată'n purpură şi'n stacojiu şi'mpodobită cu aur şi cu pietre scumpe şi cu mărgăritare, având în mână un pahar de aur, plin de urâciune şi de necurăţiile desfrânării ei." Apoc.17

Adevarat ca femeia reprezinta sectarismul neoprotestant, are toate calitatile ei!

[MihaiG]

În prealabil postat de Illuminatu

Eu cu debilii sufletesti nu-mi place sa discut.

Mai învăţaţi limba română. Corect era: "Mie nu-mi place să discut".

Cu altă ocazie, l-aţi făcut agramat pe interlocutor. Acum, cine este agramatul ?

[Illuminatu]

În prealabil postat de MihaiG

Mai învăţaţi limba română. Corect era: "Mie nu-mi place să discut".

Cu altă ocazie, l-aţi făcut agramat pe interlocutor. Acum, cine este agramatul ?

Asa e! Am gresit!

[Decebal]

"Sfântul Apostol Pavel respinge faptele, dar numai pe cele ce nu izvorăsc din credinţa în Hristos şi din iubirea faţă de El. Nu faptele in afara lui Hristos ne mantuiesc, nu faptele noastre, săvârşite pe baza vreunei legi normative impersonale, ci faptele ce izvorasc din puterea lui Hristos cel salasluit in noi sunt necesare pentru insusirea personala a mantuirii, pentru ca ele sporesc in noi unirea cu Hristos si asemanarea cu El. In ele se arata ca ne-am insusit mantuirea in Hristos. In fapte comuniunea cu Hristos se manifesta ca o dezvoltare a comuniunii incepatoare prin credinta.

Credinta de care vorbeste Apostolul Pavel este credinta prin care ne insusim starea de dreptate a lui Iisus, de pe urma jertfei şi Învierii Lui, care, aşa cum „este dinamică în El, este dinamică şi în noi; este „credinţa lucrătoare prin iubire”. Ea este opusa faptelor legate de legea taierii imprejur sau a netaierii împrejur (Gal. 5, 6); este opusa faptelor oricărei legi,care sunt fapte săvârşite din puterea omului, totdeauna slaba când nu e susţinută de comuniunea cu Persoana lui Hristos, infinită în puterea şi iubirea Ei.

Sfântul Apostol Pavel respinge faptele ce nu izvorăsc din credinţa în Hristos,deci credinţa e baza faptelor. Dar aşa cum faptele care nu sunt din credinţa în Hristos nu au valoare pentru mântuire, tot aşa nici credinţa care nu e lucrătoare prin iubire nu e o credinţă adevărată. De aceea faptele nu se socotesc mântuitoare în ele înseşi, nu se socotesc ca atare cele ce au numai chip exterior şi nu constituie ca atare un drept al omului la mântuire; de aceea nu pot fi nici o prestaţie care poate întrece echivalentul mântuirii proprii, putând fi detaşate de cel ce le-a făcut şi depozitate într-un tezaur de merite prisositoare din care se pot completa lipsurile altora.

Pot fi fapte săvârşite la exterior şi totuşi sufletul să rămână lipsit de iubire, rigid în mândria lui pentru faptele săvârşite. Pot fi fapte săvârşite din diferite interese, cu diferite planuri. Numai revărsarea inimii în ele din credinţa ca relaţie nemijlocită cu Hristos le dă valoare mântuitoare; numai când sporesc credinţa şi iubirea omului, care-1 fac din ce în ce mai bun; numai când ele transferă bunătatea celui ce le săvârşeşte şi în fiinţa celor ce se bucură de beneficiul lor. Altfel, dacă adresatul unor fapte bune simte în cel care le săvârşeşte în favoarea lui vreo mândrie, aceasta îl poate face şi mai rău. Numai faptele izvorâte din iubire, al cărui izvor în noi este iubirea lui Hristos, au un rost în mântuirea noastră.

Aşa cum Hristos a lucrat continuu, manifestându-Şi iubirea faţă de alte şi alte nevoi ale oamenilor din jurul Său, aşa trebuie să facem şi noi. Dar faptele cerute nu constau numai din manifestări ale iubirii faţă de oameni, ci şi din fapte de înfrânare a egoismului care ne mărgineşte în general, nedându-ne posibilitatea să ne împărtăşim de iubirea nelimitată a lui Hristos şi să-i răspundem ei; constau şi din fapte de întărire a purităţii sau a transparenţei noastre şi a întăririi legăturii noastre cu Dumnezeu, ale intensificării apropierii de El şi a relaţiei iubitoare cu El.

Sfântul Apostol Pavel a vorbit şi el de o continuă „întindere înainte”, dar şi de faptul că această întindere temporală nu ne duce prin ea însăşi la desăvârşirea vieţii veşnice.„Fraţilor, eu nu mă socotesc să fi ajuns, ci una fac: cele dinapoi uitându-le şi spre cele dinainte tinzând, la ţintă alerg, la cununa dumnezeieştii chemări de sus, întru Hristos Iisus” (Filip. 3, 13-14).

Ţinta alergării e sus, e dincolo de planul nostru temporal. Dar acolo sus, noi suntem „chemaţi”, ceea ce înseamnă că simţim şi în firea noastră o năzuinţă spre acea ţintă. Ea este o „cunună” pentru străduinţele ce le-am făcut aici. Dacă n-ar fi această străduinţă, n-am putea aştepta nici cununa. Acolo s-a terminat alergarea temporală. Acolo e răspunsul nelimitat la iubirea nelimitată a lui Dumnezeu, răspuns care nu mai trebuie depăşit; acolo e odihna veşnică. Dar alergarea în timp e necesară pentru dobândirea cununii acestei odihne în bucuria fără de sfârşit. Aici se face omul vrednic de cununa acelei odihne prin alergare, prin folosirea timpului.

Teologia dialectică protestantă privează timpul de orice valoare. Dispreţuind faptele,dispreţuieşte putinţa de creştere a persoanei înseşi sau valoarea ei în ochii lui Dumnezeu cafocar al năzuinţei spre tot mai marea iubire a Lui, dispreţuieşte importanţa răspunsului ei activ la iubirea lui Dumnezeu. Iubirea lui Dumnezeu, în concepţia protestantă, se izbeşte de un zid care niciodată nu se deschide.

Sfânta Scriptură şi Sfinţii Părinţi, subliniind importanţa manifestării iubirii personale, şi deci a timpului, ne învaţă că numai aici pe pământ se câştigă Împărăţia veşnică. Într-un pasivism asemănător celui protestant se complac şi teosofia şi antroposofia, care nu dau existenţei actuale a omului toată importanţa, socotind că vor exista şi alte vieţi în care omul va face mai mult, oarecum silit de treptele mai înalte pe care se va afla. Persoana umană e şi mai nesocotită de ele, căci ele merg până la anularea persoanei în seria încarnărilor, care sfârşesc într-o contopire a tuturor în esenţa impersonală. Ce importanţă pot avea faptele într-o asemenea concepţie? Dacă ele totuşi se produc, se produc în baza unei necesităţi naturale, aşa cum se produc fenomenele naturii." (fragmente din Teologia dogmatica ortodoxa, vol.2, Dumitru Staniloae)

sursa: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...5&postcount=16

[Decebal]

În prealabil postat de Scotland The Brave

Din cele scrise de Apostolul Pavel rezulta ca acele fapte bune sunt pregatite de Dumnezeu dinainte,nu sunt nici creatia si nici meritul omului,ele sunt roada Duhului Sfant in om,nu din el singur izvoarasc,iar credinta care le precede este la randul ei un dar de la Dumnezeu.Este o lucrare a harului de la primul pana la ultimul act care nu exclude omul,ci il transforma,doar ca nu ii da lui,omului,meritul principal,ci lui Dumnezeu.Darul inseamna ceva gratuit iar harul nu poate fi echivalat intr-un act uman de aceiasi valoare.Sau se poate?

Or fi ele faptele pregătite dinainte însă nu sunt chiar fără intervenţia omului. Este evident că nu poate fi vorba numai despre o lucrare a harului de la primul până la ultimul capăt şi asta pentru că, aşa cum sublinia Stăniloae şi teologia ortodoxă în general, omul creştin este transformat de har şi aflat sub mânarea sau imboldul sau impulsul Duhului iar această transformare conştientă a duhului dă omului conştiinţa şi puterea să decidă şi să aleagă ce face în acord cu harul şi legea lui Dumnezeu; de aceea teologia ortodoxă vorbeşte despre sinergia dintre har şi credincios sau dintre har şi libertatea creştină pentru că prin mântuirea libertăţii umane care este făcută prin Iisus Hristos, prin zdrobirea morţii care se infiltrase în inima omului şi o ducea în rătăcire şi în robie şi în moarte, omul devine prin har el însuşi dezlegat pentru libertatea înspre care şi în proiectul căreia Dumnezeu l-a zidit, l-a făcut suflet viu, iar mai apoi i-a dat prin Iisus Hristos Viaţă, pentru că Noul Adam S-a făcut duh dătător de Viaţă prin jertfă şi prin înviere, iar apoi prin trimiterea Duhului în interiorul fiinţei umane (a nu se lua în sens universal, ca şi cum Hristos ar fi trimis Duhul în interiorul tuturor oamenilor; vorbesc despre acea fiinţă umană care a devenit în Duh). De aceea se spune că omul este conlucrător la propria mântuire, sau la dezvoltarea propriei stări de mântuire, neatribuindu-i-se nicidecum rolul principal sau exclusiv, prin credinţa şi gnoza lucrătoare prin iubire şi cunoaştere a adevărului. Faptele credinţei şi cunoaşterii mântuitoare nu sunt deci doar roada Duhului Sfânt, ci sunt şi roada libertăţii dezlegate sau tot mai dezlegate de robia morţii şi a stricăciunii, de robia lipsei de libertate autentică, duhovnicească în care a fost înlănţuită persoana umană, precum şi roada conştiinţei umane în care, prin Duhul noului legământ, legea iubirii sau legea lui Hristos (şi dimpreună cu aceasta, deşi nu în întregime, şi legea anterior dată) a fost înscrisă în inima omului (Ieremia 31). Faptele credinţei şi gnozei mântuitoare sunt deci şi merite ale omului sau roade ale propriei sale conştiinţe şi libertăţi, iar nu doar roadele Duhului lui Dumnezeu.

[Cornel Urs]

În prealabil postat de Ciprian Mustiata

Scoateri din context:
- deci daca dvs spuneti este pozitia adventista, este clar ca dvs ati scos din context si ati spus ca toti neoprotestantii. Adventistii sunt o ramura din (neo)protestanti
-

hmm...ciudat...Hellen White isi vedea gruparea religioasa pe care o pastorea ca fiind "poporul Domnului" iesit din Babilon (celelalte grupari religioase din timpul respectiv si locatia respectiva, care se departasera de Scripturi precum baptistii, metodistii deci protestanti si neoprotestanti si bineinteles, catolicii)

acum vad ca adventistii sunt pe bune cu alte culte, exceptand catolicii fatza de care au o ura istorica.