Alternativa la cardurile de sanatate cu cip

[antiecumenism]

daca ierarhii sunt cu ecumenismul sau alte erezii nu mai trebuie sa tinem cont de ei.

Ce poate face un credincios laic atunci cand preotul paroh invata public erezia, sau aduce papistasi sau alti eretici in Sfantul Altar?


"Raspunsul la aceasta intrebare este pe cat se poate de simplu: paraseste biserica si pe preotul care face astfel de lucrare, nu inaite de a da marturia cea buna, adica, trebuie spus preotului cum ca greseste, conform canoanelor nu are dreptul sa aduca papistasi sau protenstanti sau alti eretici in Biserica, si mai ales sa predice, sau sa boteze prin stropire, sau sa predice de la amvon ecumenismul!!!
Trebuie mustrat preotul si aceast lucru se poate face si in scris, publicat pe internet sau unde se poate.
Daca preotul nu ne asculta, atunci sa mai aducem marturia ortodoxa a unui preot sau doi conform Sfintei Scripturi si daca nici de acestia nu asculta sa faci o scrisoare de plagere episcopului locului, iar daca nici de episcop nu asculta (bineinteles in cazul in care episcopul este ortodox si nu ecumenist si atunci il va lauda) atunci sa iti fie tie ca un pagan si ca un vames si sa nu primesti binecuvantare, nici aghiasma, nici Sfanta Impartasanie din mana lui, nici sa te spovedeti, nici sa primesti vreo Sfanta Taina din mana lui, nu pentru ca Tainele savarsite de el nu ar fi valabile, dar ca protest impotriva ereziei.
Comunitatea parohiala trebuie sa fie anuntata si ea, astfel incat sa se stie ca preotul are o problema serioasa, si nu il parasiti doar dintr-un capriciu. Comunitatea poate fi anuntata prin tiparirea unei scrisori inmanate fiecarui credincios in Biserica, ca sa stie toti care sunt motivele plecarii dvs.
Asa au procedat intodeauna Sfintii Bisericii. E suficient sa citim viata Sfantului Maxim Marturisitorul, sau Santul Nicolae, sau Sfantul Ioan Hrisostom, si sa ne lamurim ca acesta a fost modul de manifestare in fata ereziei. Noi urmam sfintilor."
preot Matei Vulcanescu




Știați că Biserica Ortodoxă Română, prin reprezentanții ei – ÎPS Antonie Plămădeală și pr. Dumitru Radu, a semnat acordul de la Balamand, în care Biserica Ortodoxă este considerată Soră a “Bisericii” Romano Catolice, în felul acesta obținându-se o semi-UNIRE cu papalitatea, ce are consecințe dezastruase asupra ecleziologiei Bisericii cele Una Ortodoxe?

Cand este in pericol credinta ortodoxa cei credinciosi devin razboinici. Fragment din referatul domnului prof Dimitrie Telenghidis in conferinta de la Mitropolia Iasilor

” Atunci când este în pericol credința ortodoxă, cei credincioși cu adevărat arată o mare sensibilitate și se arată ca apărători ai dogmei Ortodoxe și ai evlaviei Ortodoxe. De altfel, aceeași sensibilitate pe care o au credincioșii pentru trăirea și apărarea integrității credinței, se intensifică în lupta împotriva rătăcirii ereticilor. Este firesc ca cei care trăiesc adevărul eclezial să fie și apărători ai credinței și neînfricați luptători împotriva ereziei, deoarece erezia are ca rezultat contrazicerea vieții în Duhul Sfânt a Bisericii. Astfel încât, toți care luptă pentru credința Ortodoxă universală, se luptă, în esență, pentru apărarea experienței harismatice a Bisericii, care înseamnă și viața lor personală. În această situație, credincioșii, care sunt în mod obișnuit toleranți și pașnici, se arată ca «războinici» ne va spune Sfântul Grigorie Teologul. Aici, apologetica și starea de război a credincioșilor, și prin excelență a păstorilor sfințiți ai Bisericii noastre, nu trebuie să fie înțeleasă greșit, deoarece aceasta este cu adevărat lupta de apărare. Adica, atunci când Biserica îndură un pericol real din partea ereticilor (cum ar fi astăzi din partea ecumeniştilor-n.t.), credincioșii ortodocși care au conștiință se luptă să o apere, dând în felul acesta mărturia rămânerii statornice în credință."

[antiecumenism]

Textul Conferintei de la Iasi al domnului Dimitrios Telenghidis: “Credința ortodoxă și viața bisericească” in care se arata ca trebuie sa luptam impotriva ecumenismului.



Sfântul Chiril al Ierusalimului : « viața evlavioasă este susținută de dogma ortodoxă și de fapte bune, și nici dogmele fără fapte bune nu sunt primite de Dumnezeu, dar nici faptele care nu sunt însoțite de dogmele ortodoxe nu sunt primite de Dumnezeu. » Virtuțile morale, dupa Sfântul Ioan Gură de Aur, primesc viață din puterea dogmelor, așa cum membrele trupului primesc viață de la suflet, care sunt sfințite de dogmele ortodoxe, care sunt agenții lucrării sfințitoare. Dar și după Sfântul Maxim « omul se sfințește prin mărturisirea exactă a credinței ».
Ca urmare, adevărul în Biserică nu este teoretic, adică nu este primirea intelectuală prin ascultare și studiu a cunoașterii conținutului credinței, ci este, în principal, taina care se trăiește prin lucrarea Duhului Sfânt. Fără această participare, a lucrării, este imposibil ca omul să cunoască înțelepciunea lui Dumnezeu și să se împărtășească de Sfintele Taine ale credinței noastre. Credincioșii sunt conduși către plinătatea adevărului de Duhul Adevărului prin trăire. De aceea ei rămân neclintiți în aceasta, fără a le fi frică de amenințări, prigoană sau moarte. În această situație, poate fi vorba despre maturitatea duhovnicească, despre care vorbește Sfântul Vasile cel Mare, referindu-se la cei care se hrănesc cu hrana tare a dogmelor, « deoarece aceștia au terminat viața copilărească și nu au nevoie de lapte, ei pot să se hrănească cu dogmele tari care îl desăvârșesc pe omul duhovnicesc ».
Desăvârșirea duhovnicească, atunci când îl definește pe credinciosul ortodox, este întrepătrunsă cu conștiința ortodoxă și cu acrivia dogmatică.
După cum Ortodoxia trăită coexistă cu ortopraxia (dreapta făptuire), erezia nu poate fi deloc compatibilă cu evlavia, nu poate coexista cu ea. Este imposibil ca ereticul sa fie evlavios și plin de virtuți. « așa cum nu poate să iasă din zăpadă foc, tot așa, ba chiar cu atât mai mult nu poate ieși de la eretic smerenie », remarcă Sfantul Ioan Sinaitul, « îndreptarea este a credincioșilor și a evlavioșilor și, desigur, a acelora care au inima curată» exact din acest motiv ereticii se caracterizează ca neevlavioși (necredincioși) și erezia lor ca blasfemie.




Daca avem duhovnic ortodox si preot slujitor ortodox nu avem motiv sa parasim pe acestia din motiv ca un episcop din BOR ar predica erezia in public. Ar fi anti-Patristic. Dar si aceasta din iconomie, pana la o vreme, ca daca se continua pe linia ecumenista vom merge in iad cu duhovnic cu tot.

Bazandu-ne pe Canonul 15 al Sinodului I-II Constantinopol din anul 861:
“Cele randuite pentru preoti, episcopi si mitropoliti, se potrivesc cu mult mai vartos pentru patriarhi. Drept aceea, daca vreun preot, episcop sau mitropolit ar indrazni sa se departeze de impartasirea cu patriarhul sau, si nu ar pomeni numele lui, asa cum este hotarat si randuit, la Dumnezeiestile Taine, mai inainte ca acest patriarh sa fie condamnat definitiv de Sinod, face schizma. Sfantul Sinod a hotarat ca unul ca acesta(care nu ar pomeni pe patriarhul sau) sa fie strain de toata preotia, in caz ca se va afla ca nu il pomeneste. Aceasta sa randuit pentru cei care aduc invinuiri (patriarhului, de exemplu cei care il acuza neintemeiat-fara dovezi pe patriarh ca ar fi mason, eretic, etc) si se departeaza de intainstatatori, fac schizma si rup unitatea Bisericii. Pe de alta parte, pe cei care se despart de impartasirea cu intaistatatorul lor, pentru oarecare eres condamnat de Sfintele Sinode sau de Sfintii Parinti, (patriarhul sau episcopii sau preotii) aceia care predica eresul in public, cu capul descoperit il invata in Biserica, unii ca acestia nu numai ca nu sunt supusi certarii canonice, ingradindu-se pe sine de impartasirea cu numitul episcop, inainte de cercetarea Sinodului, ci si de cinstea cuvenita dreptmaritorilor se vor invrednici, ca nu au osandit episcopi, ci mincinosi episcopi si mincinosi invatatori. Si nu au rupt Unitatea Bisericii prin schizma, ci s-au silit a izbavi Biseirica de schizme si dezbinari.”
Daca este evident ecumenismul duhovnicului sau al preotului atunci putem sa il parasim , mergand la alt duhovnic.

Cei care acuza pe patriarh sau pe episcopi ca sunt “masoni, eretici, etc” dar fara dovezi clare si evidente, nu fac decat schizma in Biserica.
Asa ca sa stam bine si sa ne bucuram daca avem un duhovnic ortodox, iar daca nu avem sa cautam unul.
O gresala fundamentala este ca cineva sa se desparta de duhovnicul sau ortodox din motiv ca vreun episcop din BOR sau alt Sinod ar fi eretic. Aceasta ar fi impotriva principiului patristic.
O gresala fundamentala este ruperea de episcop si de preoti din motive inchipuite, fara discernamant ortodox, dintr-o ravna exagerata si prost inteleasa. Pentru ca fara a avea discernamant a ceea ce insemna erezie, incepe sa acuze de lucruri nedovedite, de aceea si a iscodi pe episcop sau pe preot este pacat. Doar daca episcopul sau preotul iti impune si predica pe fata erezia, atunci este intemeiat, altfel poti sa intri in schizma.
Sfantul Teodor Studitul ne arata ca nu se poat face rupturi oricand si oricum, pe galcevi omenesti si inchipuiri. Bine ar fi ca episcopii nostri sa fie marturisitori, dar daca nu sunt, cel putin sa nu predice ecumenismul in fapta si cuvant, sau mai rau, sa prigoneasca pe cei care marturisesc.
Dar daca ecumenistii continua sa sape la radacina Bisericii si duhovnicii ortodocsi nu i-au pozitie marturisitoare, ci raman in continuare in comuniune cu ereticii invederati, atunci vom fi nevoiti sa ii parasim si pe acestia. Pentru ca aceasta iconomie este pana la o vreme. Daca pseudo -ortodocsii ierarhi vor aproba unirea cu Roma eretica, fara ca Roma sa se faca Ortodoxa atunci va fi semn clar ca trebuie sa mergem la episcopii care vor ramane statornici inn ortodoxie si vor osandi pe fata sinodul eretic. Pana atunci “sa stam bine, sa stam cu frica”!




Sfantul Teodor Studitul ne spune ca trebuie sa fugim de episcopii eretici (ecumenisti) si Sfanta Impartasanie din mana lor sau a preotilor lor(chiar daca preotii lor ar gandi ortodox) sa nu luam, dar putem manca cu ei la masa. Preotul ce gandeste ortodox sa paraseasca pe episcopul eretic mergand la un episcop ortodox. Iar de la episcopul ortodox(care marturiseste ca ecumenismul e erezie) care pomeneste un mitropolit(patriarh) eretic din frica, putem sa ne impartasim din mana preotilor(ortodocsi) din eparhia lui.



Rugam Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane sa ia exemplu de la Biserica Ortodoxa a Georgiei: Biserica Ortodoxa a Georgiei nu accepta recunoasterea Sfintelor Taine inafara Bisericii Ortodoxe, nici erezia “Biserici surori”, nici “teoria ramificatiilor”. Respinge acordul de la Balamant si Chambesy.



In ce conditii intrerupem comuniunea cu episcopul ce invata erezia? Cine o poate face? Cum se aplica Canonul I-II Constantinopol?

Un site despre intreruperea comuniunii cu ecumenistii. Oare a venit ceasul sa intrerupem comuniunea cu episcopii ecumenisti care invata in public erezia?

Cum pot fi reprimiti masonii in Biserica Ortodoxa? Nu poti fi si in masonerie si in Biserica Ortodoxa in acelas timp! Biserica ne vrea in totalitate sa fim membrii ei iar masoneria este o suprastructura ce depaseste granitele religioase si culturale, fiind de sorginte oculta, secreta, ceea ce o face incompatibila cu statutul de crestin ortodox.

[antiecumenism]

„Biserici surori”- “nu există vreun substrat teologico-ecclesiologic pentru a numi Biserica Ortodoxă şi Romano-catolicismul „Biserici surori”.” – Motiv intemeiat pentru oprirea pomenirii Patriarhului Ecumenic care o prolifereaza

Preoţia şi celelalte Taine-”este de neconceput susţinerea afirmaţiei că eterodocşii, romano-catolici sau protestanţi, ar avea vreo taină, măcar una”

Ortodoxie, anatema, dogma, ecumenism, papalitate si masonerie

Aici puteti urmari emisiunea ” Credinte si traditii nemtene” de Mihai Silviu Chirila pe tema de mai sus:


http://www.youtube.com/watch?feature...&v=mUO1HzlMf4k