'Pagini din istoria neamului romanesc'

[sophia]

În prealabil postat de zaharia_2009

Sa imi fie cu ieratre , dar tinind cont de felul de a fi al dvs. , va pun o intrebare :

Va plac aceste lecturi despre personalitati din curiozitate, din dorinta de noutate si de noutate fata de patria mama, despre locuitorii ei , despre faptul ca nu suntem ultimii oameni din lume ca popor, etc , sau va plac din dorinta de a retine vietile si activitatile lor ca si element de culturalizare, de a-i cunoaste pt. a va servi ca model pt. dvs. insasi, pt. a le face cunoscute si altora performantele lor , pt a va stabili nivele de performanta si dorinta neaparata de a le atinge, pt. a va alege conduite si atitudini in anumite circumstante, precum ei procedau, pt. a va mobiliza mai bine de la o etapa la alta a vietii, pt. a va gasi o disciplina, o pasiune, o atractie fata de care sa va dedicati timpul liber , pt. a va crea , a va dezvolta sau cultiva dorinta catre studiu, observatie, cunoastere, cugetare, informare , permanenta ?

Eu cred ca daca asemenea biografii ne suscita interes doar din cauza curiozitatii , ca sa mai aflam inca ceva senzational, atunci folosul a unor asemenea lecturi este zadarnic sau nesemnificativ .
Dar daca dorim sa le urmam , desigur , dupa puterile noastre (ca si in cazul sfintilor) si la locul de vietuirea al nostru , atunci putem transforma zadarnicul (sau zadarnicia) in lucru de mintuire si in felul acesta semnificatia este cu totul alta !

Vorba lui Dragos: iar te iei de mine?

Ca sa-ti raspund totusi:
Mai intai ca eu una nu pot face aceasta diferentiere, nici nu o inteleg.
Pentru mine sunt toate importante.
Mai intai ca viata unui om, oricare ar fie el este foarte interesanta, utila pentru omenire si are si multe curiozitati si o doza de senzational.
Si din toate ai de invatat cate ceva.
Iar de mari personalitati, ce mai spun. Daca la asta te referi, ei bine, imi place sa citesc totul despre ei, din copilarie, pana la moarte si inclusiv viata privata.
Pentru cultura, pentru ca am de invatat de la el, pentru tot ce ai insirat acolo.
Un singur lucru: pasiuni si hobby-uri pentru timpul liber am definite de foarte mult timp.

Cat despre a-mi face modele. Da, mi-am facut unele.
Recunosc nu in veiti de sfinti sau monahi, pentru ca nu pot sa fiu asa. Sfant nu poate fi nimeni (cel putin nu in viata, consider ca numai Dumnezeu va decide dupa judecata), iar monahi pot fi numai unii (tot de la Dumnezeu).
Da, am un model un preot de mir.

Si citesc biografii ale personalitatilor din intreaga lume.
Ma intereseaza sa cunosc multe despre ei.
Unii sunt de luat ca model, altii nu. De gustibus...

Sunt foarte interesante (pentru mine) anumite carti care cuprind experiente de viata ale unor persoane obisnuite, pentru ca pe langa amanunte de specialitate, poti invata si cum s-au descurcat unii oameni in anumite imprejurari si sa iei exemplu pentru tine.

In concluzie sa citim cat mai mult si numai religie.


Revenind la subiect si pentru ca sa raspund Laurei.
Istoria este interesanta pe ansamblu, dar pentru fiecare exista parti care fie nu spun nimic, sau nu se potrivesc gutului, sau chiar fac rau sufleteste (ating experiente sau traume personale).
In plus exista parti care sunt supra si supra discutate si filmate si scrise (razboaie, anumite grupari politice, revolutii si etc.)
Altele dimpotriva sunt foarte putin cunoscute si cu materiale putine.

Si eu consider ca istoria unei tari cuprinde nu numai evenimente istorice si/sau politice, ci si evolutia culturii, limbii, religiei, socialului etc.
Oamenii, inclusiv oameni de stiinta si actori, artisti, muzicieni, sunt parte a unei tari.

De altfel ai pus si tu o lista foarte interesanta mai sus. Si mi-ar placea sa aflu mai multe despre ei.

Uite un exemplu foarte bun la ceea ce spuneam eu mai sus:
Citesc in lista despre fizicianul Ion Agarbiceanu si raman surprinsa.
Ma gandesc: dar ala era scriitor, poate este o gresala.
M-am uitat repede pe net si am gasit ca este fiul scriitorului.
Uite ca si viata privata a acestuia este interesanta, pentru ca asa aflam ca are un fiu fizician de renume.

Si uitandu-ma mai bine am aflat ca scriitorul Agarbiceanu a fost si preot si parlamentar. Noi in scoala am invatat numai despre literatura lui.

Nu stiu la ce se refera fraza cu "nu e acum timpul ei". In general nu ma pot plasa temporal.
Daca se refera la problematica credintei in particular - nu e vorba de timp, ci de mod de a vedea (intelege, percepe lucrurile). Dar nu este vorba despre mine sau Zaharia pe acest topic, sa nu-l strica, ca este foarte interesant.