Bazele mincinoase ale papismului

[Cornel Urs]

În prealabil postat de Decebal

[b]A fost Sfantul Apostol Petru episcop in Roma?

nu !

si chiar daca ar fi fost, asta nu justifica institutia papala, pentru ca nu avem niciun indiciu ca episcopul Romei trebuia sa fie neaparat deasupra celorlalti episcopi.

apostolul Pavel a urcat la Ierusalim ca sa intrebe pe cei care fusesera inaintea lui in Hristos, deci cumva acolo ar fi fost centrul.

[Decebal]

În prealabil postat de stefan florin

amice, in legatura cu subiectul "Ap. Petru episcopul Romei", cele 2 mesaje ale mele vor fi singurele. A fost un raspuns pentru amicul Mihnea Dragomir. O zi buna iti doresc!

De acum sper că ştii unde este firul de discuţie potrivit pentru acea temă.

În prealabil postat de Cornel Urs

nu !

si chiar daca ar fi fost, asta nu justifica institutia papala, pentru ca nu avem niciun indiciu ca episcopul Romei trebuia sa fie neaparat deasupra celorlalti episcopi.

apostolul Pavel a urcat la Ierusalim ca sa intrebe pe cei care fusesera inaintea lui in Hristos, deci cumva acolo ar fi fost centrul.

Domnule "Cornel Urs", te-aş ruga să vezi un întreg fir de discuţie chiar pe această temă tot aici pe secţiunea despre brc, anume

A fost Sfantul Apostol Petru episcop in Roma?
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...ad.php?t=11945

fir de discuţie pe care îl găseşti la pagina a cincea a secţiunii. Te rog aşadar şi pe dumneata în primul rând, dar şi pe ceilalţi care vor să discute despre această chestiune să te muţi şi să vă mutaţi pe acel fir dedicat chiar acelei teme.

[Decebal]

O altă bază mincinoasă a papismului constă în revendicarea pentru papalitate a unei stăpâniri universale, care nu se răsfrânge nici măcar asupra tuturor catolicilor şi nici măcar asupra tuturor creştinilor, ci chiar şi asupra altora prin aşa numita deţinere a celor două spade ale puterii de către papalitate, anume spada puterii religioase şi spada puterii temporale sau seculare sau politice. Fără îndoială că puterea spirituală este într-un anume sens superioară puterii temporale, însă eroarea şi pretenţia tendenţioasă a papismului este aceea că, şi în situaţia în care am accepta că Petru a primit un oficiu de conducere a întregii Biserici a lui Hristos direct de la Hristos prin învestire divină, papalitatea pretinde că Petru apostolul ar fi primit mai mult decât stăpânirea Bisericii lui Hristos, mai mult decât să păstorească "oile şi mieluşeii" lui Hristos. Papalitatea romană însă, mânată de duhul imperialismului roman, pretinzând că are puterea nu doar asupra Bisericii, ci şi asupra politicului, îşi extinde pretenţiile de stăpânire asupra tuturor celor care intră sub stăpânirea unei anumite forţe politice, spre exemplu a unui împărat sau a unui rege, etc, prin urmare implicit asupra celor care nu fac parte din Biserică însă fac parte dintr-un imperiu, un regat, o ţară sub obedienţa papalităţii. Astfel papalitatea romană extinde păstorirea dincolo de cea conferită de Hristos lui Petru, anume dincolo de cei care fac parte din Biserica lui Hristos, deşi, chiar şi acceptând ipotetic ceea ce am menţionat mai sus, Hristos i-a spus lui Petru: "Paşte oile Mele! Paşte mieluşeii Mei!", adică s-a referit evident şi clar la cei care fac parte din Biserica lui Hristos. Hristos nu a oferit lui Petru o păstorire mai mare decât aceea asupra Bisericii, deşi Petru nu poate fi considerat şi nici nu a fost singurul păstor al Bisericii, însă papalitatea şi-a pretins şi, atunci când a putut şi-a şi luat, o putere mai mare decât aceea conferită de Hristos, pretinzând că ar avea nu se ştie ce "drepturi şi legitimităţi divine ori de origine divină". Cel puţin asta este ceea ce s-a transmis prin Scripturile Noului Legământ şi prin Evanghelia după Ioan, însă probabil că papismul deţine şi o altă evanghelie adevărată sau alte evanghelii adevărate pe undeva prin subteranele Vaticanului şi încă nu a binevoit să ne-o facă şi nouă descoperită. De altfel, nu avem nici o înregistrare în cartea Faptelor, ori în vreo Evanghelie, ori în vreo Epistolă cum că Apostolul Petru ar fi pretins mai mult decât i s-a dat ori că ar fi pretins că el este stăpânitorul legitim de drept divin al Imperiului Roman, ori al altei împărăţii lumeşti. Dacă eu sunt acela care se înşeală rog pe oricine crede că are ceva de spus să îmi arate cu argumente că greşesc şi unde este greşeala.

[Cornel Urs]

am auzit unele variante (pe care nu le cred) ca prin ecumenism, se incearca aducerea tuturor cultelor crestine sub umbrela Scaunului pontifical.

[Cornel Urs]

Galateni 2:9. Si cunoscand harul ce mi-a fost dat mie, Iacov si Chefa si Ioan, cei socotiti a fi stalpi, mi-au dat mie si lui Barnaba dreapta spre unire cu ei, pentru ca noi sa binevestim la neamuri, iar ei la cei taiati imprejur,

deci cei socotiti a fi stalpi au fost trei: Iacov, Petru si Ioan (dar primul este mentionat Iacov); sa ne aducem aminte ca atunci cand Pavel s-a urcat la Ierusalim, Iacov a fost cel care a luat cuvantul.

[stefan florin]

În prealabil postat de Cornel Urs

Galateni 2:9. Si cunoscand harul ce mi-a fost dat mie, Iacov si Chefa si Ioan, cei socotiti a fi stalpi, mi-au dat mie si lui Barnaba dreapta spre unire cu ei, pentru ca noi sa binevestim la neamuri, iar ei la cei taiati imprejur,

deci cei socotiti a fi stalpi au fost trei: Iacov, Petru si Ioan (dar primul este mentionat Iacov); sa ne aducem aminte ca atunci cand Pavel s-a urcat la Ierusalim, Iacov a fost cel care a luat cuvantul.

asta e o problema! Mai ales ca Pevel spune ca Petru a fost ales de Duhul Sfant sa duca cuvantul Evangheliei la cei taiati imprejur si nu la neamuri. Mai stii, poate ca la vremea aia Roma era un oras din Iudeea!?
PS: tot aici Pavel spune de STALPI ai Bisericii: Petru, Iacob si Ioan (deci 3 persoane) si NU de UN STALP al Bisericii (Petru) asa cum sustin romano-catolicii

[Decebal]

Un alt text scipturistic nou testamentar prin care se poate vedea falsitatea aşa zisei autorităţi şi puteri supreme absolute a papalităţii şi a sf Petru este în Epistola I către corinteni, unde sf Pavel Apostolul vorbeşte foarte clar despre inspiraţia sa şi a altora ca el direct de la Duhul Sfânt, pomenind de înţelepciunea de taină dată de Duhul Sfânt, de cuvintele de la Duhul Sfânt în care el şi alţii au fost direct învăţaţi, de a avea "gândul lui Hristos" sau "mintea lui Hristos", aşa cum am văzut în alte traduceri. Mai mult se observă cum sf Pavel foloseşte pluralul, nevorbind doar despre sine însuşi, neconsiderându-se exclusiv pe sine ca receptacol al înţelepciunii descoperite de Duhul Sfânt. Poziţia sf Pavel consună foarte bine cu ceea ce Evanghelia după Ioan ne descoperă, şi anume faptul că Duhul Adevărului trimis de Tatăl şi de Fiul după Înălţarea la Cer a lui Iisus Hristos îi va călăuzi pe ei, pe ucenicii aleşi ai Mântuitorului, la tot adevărul, iar nu pe unul singur dintre ei şi anume pe Petru. Şi tot aşa cum am arătat că există mai multe autorităţi de prim rang în Biserica lui Hristos în materie de revelaţie divină şi de descoperire a înţelepciunii duhovniceşti revelată de Duhul Sfânt celor spirituali, celor aleşi, tot aşa mai departe în istorie este valabilă, prin Duhul Sfânt, o pluralitate de autorităţi în materie de Sfântă Tradiţie şi de interpretare a Sfintelor Scripturi ale Noului Legământ.

Si intelepciunea o propovaduim la cei desavarsiti, dar nu intelepciunea acestui veac, nici a stapanitorilor acestui veac, care sunt pieritori, ci propovaduim intelepciunea de taina a lui Dumnezeu, ascunsa, pe care Dumnezeu a randuit-o mai inainte de veci, spre slava noastra, pe care nici unul dintre stapanitorii acestui veac n-a cunoscut-o, caci, daca ar fi cunoscut-o, n-ar fi rastignit pe Domnul slavei; ci precum este scris: "Cele ce ochiul n-a vazut si urechea n-a auzit, si la inima omului nu s-au suit, pe acestea le-a gatit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El". Iar noua ni le-a descoperit Dumnezeu prin Duhul Sau, fiindca Duhul toate le cerceteaza, chiar si adancurile lui Dumnezeu. Caci cine dintre oameni stie ale omului, decat duhul omului, care este in el? Asa si cele ale lui Dumnezeu, nimeni nu le-a cunoscut, decat Duhul lui Dumnezeu. Iar noi n-am primit duhul lumii, ci Duhul cel de la Dumnezeu, ca sa cunoastem cele daruite noua de Dumnezeu; pe care le si graim, dar nu in cuvinte invatate din intelepciunea omeneasca, ci in cuvinte invatate de la Duhul Sfant, lamurind lucruri duhovnicesti oamenilor duhovnicesti. Omul firesc nu primeste cele ale Duhului lui Dumnezeu, caci pentru el sunt nebunie si nu poate sa le inteleaga, fiindca ele se judeca duhovniceste. Dar omul duhovnicesc toate le judeca, pe el insa nu-l judeca nimeni; caci "Cine a cunoscut gandul Domnului, ca sa-L invete pe El?" Noi insa avem gandul lui Hristos. (I Corinteni 2, 6-16)

Din punctul meu de vedere dogma papistaşilor este invalidată şi aştept critici de la cei care au ceva de spus şi consideră că sunt în eroare. Nu resping critica, însă atâta timp cât nu mi se aduc argumente clare împotriva poziţiei mele consider deci invalidată dogma primatului a papistaşilor.

[Decebal]

Ţinând cont de cele de până acum se poate vedea şi manipularea care stă în spatele formulelor magice ale pseudo-catolicilor "papa şi cei în comuniune cu el" sau "cu papa şi sub papa", încercând unora să li se creeze impresia că Petru este cel care avea un dictat de impunere a comuniunii în biserica apostolică primară şi că papa i-a luat apoi locul la conducere.

Însă ţinând cont de evidenţa promisiunii Duhului Sfânt şi a călăuzirii la Adevăr făcută apostolilor în general, iar nu exclusiv unuia dintre ei, ţinând cont de evidenţa conştiinţei diverşilor apostoli a revelaţiilor dumnezeieşti pe care le-au primit de la Duhul Sfânt, ţinând cont de evidenţa existenţei mai multor autorităţi în materie de revelaţie dumnezeiască şi nu a uneia singure, care ar fi eventual Petru, este absolut evident că primatul sau întâietatea cu care ar fi fost înzestrat Petru de Hristos nu este echivalent cu ceea ce înţeleg papistaşii din expresiile citate mai sus. Tot aşa cum ceilalţi trebuiau să păstreze comuniunea cu Petru, tot aşa şi Petru trebuia să păstreze comuniunea cu ei şi să accepte revelaţiile de la Duhul Sfânt pe care ceilalţi le-au primit, spre exemplu Pavel sau Ioan, şi să accepte autoritatea doctrinară a celorlalţi apostoli şi a doctrinelor şi înţelepciunii lor primite direct de la Duhul Sfânt după cum mărturiseşte clar Sf Apostol Pavel în Epistola către Corinteni.

Aşa zisa obedienţă totală pe care o imaginează în mod idolatru papistaşii faţă de "sfântul părinte" papa şi care spun ei că urmează aceleia aduse apostolului Petru este în realitate o mare minciună teologică şi istorică, o mare manipulare eclezială făcută în scopuri de putere şi de aşa zisă unitate eclezială, şi în cele din urmă o mare erezie.

Decebal, cuvintele "unde e episcopul, acolo e si Biserica" va spun, cumva ceva? Eventual cine le-a spus?
Va scutesc de efort: le-a spus Sf. Ciprian de Carthagena. Un tip care a fost capabil sa aiba curajul sa o rupa cu "Devaron" la propriu, si apoi sa devina martir, nu prea are multe in comun cu cei care vitupereaza pe forumuri credinta altora, hmmm?

[Decebal]

În prealabil postat de celestial_pottery

Decebal, cuvintele "unde e episcopul, acolo e si Biserica" va spun, cumva ceva? Eventual cine le-a spus?

Nu îmi spun nimic în relaţie cu subiectul "bazele mincinoase ale papismului".

care vitupereaza pe forumuri credinta altora, hmmm?

Care vituperări?

"Spălarea pe creier ortodoxă"
"Isus mort al ortodocşilor"
etc, etc