![]() |
![]() |
|
|
#1
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Doamne ajută. Frate iubite în Hristos, nu pot răspunde la întrebarea ta, nu îți cunosc viața, nu îți știu gândurile, nu îți văd faptele, doar Dumnezeu cunoaște inimile și rărunchii, spune Sfânta Scriptură. Nu știu dacă te opui Sfintei Tradiții și Sfinților Părinți ai Bisericii Creștine, asta tu știi cel mai bine, prin ce îți spune conștiința ta. Doar dacă ești sau devii eretic, voi ataca erezia ta, pentru a apăra și mărturisi Adevărul, dar pentru faptele tale, nu te judec, că sunt mai rău și mai păcătos ca tine. Am mai mult puroi decât ai spus că are fratele Cătălin, puroi al patimilor mele, deci nu te pot judeca. Nu știu dacă te opui "unui soi de alunecare săvârșite chiar sub stindardul Legii, însă din ce în ce mai lipsit de Duhul Acesteia." Ce știu este că Legea, este Biserica Creștină, iar ea nu va fi niciodată din ce în ce mai lipsită de Duhul Acesteia, anume Duhul Sfânt Dumnezeu. Da, trebuie să te opui soiurilor de alunecări săvârșite chiar sub stindardul Legii, care poate fi erezia, ca să nu ne aflăm în eres, dar opunerea niciodată cu vreo armă materială, ci singura și cea mai puternică armă, Cuvântul, care atunci când ne opunem unor soiuri de alunecări sub stindardul Legii, și anume când mustrăm alunecările, să nu fim nici o clipă lipsiți de Iubire, de pacea lui Hristos. De harul Duhului Sfânt pe care să-l chemăm printro rugăciune de fiecare dată când începem mustrarea sau sfatul. Iartă-mi, frate, dacă te-am smintit cu ceva, orice, sau dacă ți-am fost pricină de poticnire, cumva. Bucurii. Last edited by Daniel_Ortodox; 08.02.2013 at 02:14:02. |
#2
|
|||
|
|||
![]()
La capitolul asta eu sufar foarte mult. Rogu-te sa-mi amintesti cele spuse aici, ori de cate ori ai ocazia si te roaga pentru mine!
|
#3
|
|||
|
|||
![]()
Cum am inteles eu folosul dogmei si felul in care s-a asezat dogma, de catre sfintii parinti, prin calauzirea lui Dumnezeu.
1. Varsta lumii, facerea si anii. "Caci o mie de ani intaintea Ta, sunt ca ziua de ieri care a trecut si ca straja noptii." Sfanta scriptura nu este letopiset de istorie. Desi se prezinta si unele evenimente, marturii istorice, acestea sunt usor vadite de celelalte. In mare, continutul Sfintei Scripturi este Adevarul revelat, iar scopul este lepadarea cailor intunericului si apropierea de Dumnezeu. Deci a cauta sa folosim Sfanta Scriptura in scopuri de studiere a materiei si a vremelniciei, este a parasi rostul pentru care Duhul Sfant a inspirat profetii si teologii. 2. Randuiala bisericeasca. "Asezarea ta in liniste sa fie cu dreapta socoteala!" Pentru a pricepe felul in care traiau si se organizau crestinii cei botezati de apostoli si preotii hirotoniti de apostoli, avem neoie in primul rand sa citim Faptele si Epistolele, dar si unele scrieri din vietile sfintilor. Pe vremea cand eram frate incepator, mi-a ramas in minte o istorisire din proloage, despre un sfant care se ducea ca rob la casele paganilor bogati, dar dupa cateva luni, un an, reusea sa ii aduca la cunostinta Adevarului. Nu mai stiu numele, nici data, dar mi s-a lipit de inima felul in care a inteles smerenia. Adica nu era smerit de dragul smereniei sau pentru ca ii poruncise cineva. Ci a reusit sa faca din virtutea aceasta o virtute lucratoare. Sa te faci rob, sclav, doar pentru nadejdea ca intr- buna zi vei izbuti ce ti-ai propus... Mare lucru!!! Fara sa fi inteles taina vietii si a mortii, nimeni nu ar putea sa faca astfel de gest. Odata ce s-a terminat prigoana si Biserica a inceput "a se aseza", era nevoie de o randuiala comuna. Care va sa zica, la inceput s-a raspandit esenta mesajului, nefiind conditii pentru altare, studii teologice si alte asemnea. Esenta mesajului nu este alta decat, "Mila si nu jerfa voiesc!" Dar orice om care iubeste, nu se supara sa se jerfeasca, caci jertfirea este desavarsirea in iubire. Deci, de acum, trebuia sa se puna o randuiala in felul in care isi manifestau iubirea de aproapele si o randuiala dupa care sa ne ducem viata in Hristos. Astfel au urmat sinoadele ecumenice, care se organizau pe masura ce apareau intrepretari gresite ale poruncilor sau chiar abateri de la Adevar. Dar sunt convins ca sfintii parinti nu au cautat niciodata sa faca din asezamintele lor pricina de galceava sau de dezbinare. Istoric si faptic Dogma a luat fiinta dupa ce mesajul Iubirii lui Dumnezeu pentru noi a fost suficient de bine raspandit, iar nu inainte. Iubirea nu s-a dobandit prin dogma. Nu dogma a creat iubirea, ci iubirea a creat dogma. Acest fapt, sine qva non, il putem gasi in cele mai simple dintre exemple, pe intelesul tuturor. Daca eu merg in casa la o ruda, iar omul are o randuila a incaltarii si a descaltarii, sau a hainelor in cuier, alta decat a mea, oare ma voi tulbura, sau voi cauta eu sa ii schimb randuiala? Ci dimpotriva, iubindu-l, voi cauta sa imi arat parte din iubire prin supunere si voi primi randuiala lui. Deci, pentru a nu exista pricina de contrariere, de stupoare, mergand cineva dintr-un loc in altul, s-a facut randuiala pe care o mostenim si noi astazi. 3. Despre marea schisma Dincolo de ceea ce se stie in folclor, "negocierile" dintre parti, inchiate cu tragicul deznodamant, nu au durat doar cateva ceasuri sau cateva zile, ci este vorba despre ani. Ceea ce noi astazi spunem despre catolicism in "doua vorbe" aruncate cu dispret, atunci au avut loc framantari de nedescris in sufletele celor ce au participat la evenimente. Pe de o parte se disputa continuitatea asezamintelor celor 7 sinoade, pe de alta parte era in joc chiar esenta crestina "ca ei sa fie una cum si Noi una suntem". Nu voi spune mai multe, intrucat imi lipsesc multe informatii care sa fie si din surse nealterate, pe care le consider esentiale ca sa pot trage o concluzie. Cert este un singur lucru, doi oameni simpli care il iubesc pe Hrisots, unul din Brazilia si altul de la... Iasi, nu sunt lasati sa fie una. Din acest motiv socotesc ca nu trebuie sa consideram oblonul tras si discutia incheiata. 4. Despre initiativlele ecumeniste Daca ecumenismul ar insemna ca mai multi cardinali si episcopi s-ar imbratisa si ar plange fiecare, unii pe umerii celorlalti, precum ar face doi frati care au fost despartiti de la nastere si acum s-au intalnit, atunci si eu as cauta sa fiu martor si participant la un astfel de eveniment. Din pacate insa, vazand felul in care este aplicata dogma in Biserica, stiind si istoricul intunecat al Vaticanului, vazand cum rationalismul devine criteriul esential in cantarirea chestiunilor spirtuale, duhovnicesti, imi este greu sa cred ca este vorba despre scenariul pe care l-am enuntat mai sus. Imi pare mai mult ca este vorba despre un tratat de pace impus la fianul unui razboi mondial, in care sferele de influenta isi dau mana pentru poza de protocol, dar in drum spre casa se pizduiesc (sa-mi fie cu iertare, dar n-am gasit alta potrivire). In aceste conditii este clar ca nu vorbim despre vreo impacare, caci impacarea intre frati incepe prin iertare, iar iertare fara de iubire nu exista. Last edited by leonte; 10.02.2013 at 22:51:44. |
#4
|
|||
|
|||
![]()
Au fost atitudini si inainte de sinoade de exemplu cartea Sf. Irineu de Lyon - Impotriva Ereziilor.
Multa lume nu intelege ce este dogma. Dogma era o reactie la erezie, o reafirmare a dreptei credinte si nu o inventie. De exemplu eu am intalnit protestanti straini care spuneau ca Biserica Romano Catolica a schimbat Biblia in 1546 la Sinodul de la Trent. ( Din pacate pentru noi nu stiau prea multe despre Biserica Ortodoxa ) |
#5
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Last edited by celestial_pottery; 17.02.2013 at 18:50:14. |
#6
|
|||
|
|||
![]()
Inchizitorilor le lipsea dogma, sau mai degraba asta era tot ce aveau? Sugerezi cumva sa ne intoarcem la practicile inchizitiei? <<Ucideti-i pe toti! Dumnezeu si-i va alege pe ai Sai.>>
|
#7
|
|||
|
|||
![]()
Problema nu era dogma, ci dogma gresita. Toate cultele si religiile au dogme, dar nu sunt adevarate. Sfintii au fost impotriva pedepsirii fizice a ereticilor, chiar si episcopii catolici de pana la inchizitie.
|
|