Cugetari din Dharma

[florin.oltean75]

Sunt laudat de oamenii din visele mele,
Sunt umilit de oamenii pe care-i visez.

[florin.oltean75]

Toata intelepciunea este cuprinsa in forme de rationament corecte,
Afirmative si negative.

Confuzia este unica sursa a Raului.

'Visul' este o forma corecta
A unei negatii profunde.

[florin.oltean75]

Singurul lucru pe care trebuie sa-l aflam,
Este intelesul cuvantului "Dumnezeu".

[florin.oltean75]

Putem incepe sa intelegem adancul Curatiei Lui Dumnezeu,
pornind de la intelegerea manifestarii dependente a fenomenelor (dependent orgination/interdependent causation - Pratītyasamutpāda).

De aceea se spune ca aceasta intelepciune ("intelegerea manifestarii dependente a fenomenelor") este mai presus de toate intelepciunile - pentru ca este direct vazatoare.

Astfel ca mintea se poate impartasi in mod unitar de cele trei intelegeri mantuitoare: Dragostea de Dumnezeu, Curatia Lui Dumnezeu si Slava Lui Dumnezeu.

[florin.oltean75]

Ce inseamna a ne ruga neincetat?


A intoarce toate perceptiile in ganduri,
Toate gandurile in sine,
Iar sinele in Dumnezeu.

[florin.oltean75]

Ce este Trezvia?

A vedea tot timpul cu mintea, fie in stare de veghe, fie in somn,
ca Toate purced din Dumnezeu si Toate se intorc in El, clipa de clipa.

[florin.oltean75]

Mintea adamica desparte Cerul si Pamantul.
Mintea hristica uneste Cerul si Pamantul.

[ioanna]

În prealabil postat de florin.oltean75

Singurul lucru pe care trebuie sa-l aflam,
Este intelesul cuvantului "Dumnezeu".

Si eu ma intreb cum inteleg budistii cuvantul "Dumnezeu", toata invatatura lor pare axata pe cunoasterea de sine, nu drumul spre Dumnezeu prin cunoasterea de sine http://www.buddhanet.net/ans73.htm

[florin.oltean75]

În prealabil postat de ioanna

Si eu ma intreb cum inteleg budistii cuvantul "Dumnezeu", toata invatatura lor pare axata pe cunoasterea de sine, nu drumul spre Dumnezeu prin cunoasterea de sine http://www.buddhanet.net/ans73.htm

Un singur cuvant poate fi interpretat intr-o multitudine de feluri, chiar daca denomineaza un aspect discret, vizibil, al realitatii.

Insa ce putem spune despre cuvintele care denomineaza adevaruri ascunse, profunde, greu accesibile.

Fiecare minte il abordeaza in felul ei specific.

Construieste progresiv abstractiuni functie de experienta cognitiva si puterea de patrundere (abilitatea de a sesiza diferente fine ale particularitatilor).

Ce intelegere poate sa aiba un om care aude prima sau a doua oara cuvantul "Dumnezeu?"
Dar unul care-si dedica intreaga viata studiului si rugaciunii?

Exemplul care l-ai dat apartine scolii budismului Theravada ("budismul batranilor").

Aceasta exerseaza trezvia mintii prin doua etape: shamata (linistirea) si vipasiana (introspectia abisala a sinelui).

Cuvantul cheie/ marea poticnire atat in interpretarile teiste/filosofice dar si in fizica cuantica este verbul "A EXISTA".

O minte obisnuita afirma cu usurinta "Piatra exista". Si daca este contrazisa in aceasta afirmatie reactioneaza violent.

O minte cu mare putere de cognitie nu poate sa afirme ca "Piatra exista" cu aceeasi intelegere pe care o face o minte obisnuita... Se afla in dilema, pentru ca la nivel esential aceasta nu vede nicio piatra.
Nu are un cuvant conventional acceptat si recunoscut de celelalte minti, prin care sa denomineze starea corecta de existentialitate sau non-existentialitate a pietrei.

Eu, personal, cred ca Budha si Iisus au indicat oamenilor aceeasi cale mantuitoare:


Iisus:
" Nu va veti ruga nici pe muntele acesta, nici in Ierusalim...inchinătorii adevăraţi se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr"


Budha:

"Gripped by fear men go to the sacred mountains,
sacred groves, sacred trees and shrines".

Personal ma simt mai legat, prin crestinism, de budismul Mahayana.
Theravada este in opinia mea o mica parte din Mahayana, insa una esentiala.

Sfatul meu este sa nu ne poticnim din prima de cuvinte,
ci sa incercam sa ajungem la miezul lor.

Sa incercam sa le analizam cu obiectivitate, fara prejudecati.

[ioanna]

În prealabil postat de florin.oltean75

Budha:
"Gripped by fear men go to the sacred mountains,
sacred groves, sacred trees and shrines".
Sa incercam sa le analizam cu obiectivitate, fara prejudecati.

Primitive man found himself in a dangerous and hostile world, the fear of wild animals, of not being able to find enough food, of injury or disease, and of natural phenomena like thunder, lightning and volcanoes was constantly with him. Finding no security, he created the idea of gods in order to give him comfort in good times, courage in times of danger and consolation when things went wrong (...) All this seems to support the Buddha’s teaching that the god-idea is a response to fear and frustration. The Buddha taught us to try to understand our fears, to lessen our desires and to calmly and courageously accept the things we cannot change. He replaced fear, not with irrational belief but with rational understanding

Am inteles ca Buhda denunta religiozitatea naturala, innascuta o omului care constantand ca existenta sa ii este amenintata de factori pe care nu-i poate controla ( animale salbatice,boala,fulgere ,eruptii vulcanice etc.) sub impulsul panicii va considera supranaturale cauzele amenintarilor astfel ca investeste muntele, pestera, arborele etc. cu sacralitate, raportarea la entitati supranaturale (ipotetice) oferindu-i speranta protectiei si reducandu-i frica irationala pe care i-o provoaca ignoranta, dar Budha pare ca face abstractie de Creator, de existenta acestuia, nu prezinta importanta pentru el, esential e sa te cunosti pe tine insuti, caci doar astfel te poti "elibera"; raportarea se face la propriul Eu. Iisus nu se raporteaza la sine, ci la Tatal, crede in existenta acestuia, Dumnezeu insusi fiind Cel ce ni-L comunica pe Hristos si in El, pe sine insusi, Buhda nu credea in Dumnezeu personal. Hristos arata in Sine lumea adunata si transfigurata si o va duce la aceasta stare in toti oamenii ce se vor uni cu Sine, in El se readuna toate, Budha se „revarsa” in toate prin curgerea propriului sine in sinele tuturor.