Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Generalitati > Generalitati
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 17.02.2013, 18:09:07
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.926
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Nicador Vezi mesajul
Propun sa se inchida, se pare ca am dat gres lamentabil :)

Doamne ajuta.
lasati. nu va necajiti. Dvs aveti dreptate ca nu trebuie sa uram semenii, din contra sa ii iubim. problema se pune cum facem aceasta ca sa nu ne pierdem pe noi insine. Aici este adevarata intelepciune.
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca
Reply With Quote
  #2  
Vechi 17.02.2013, 18:26:17
Pelerin spre Rasarit
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Nicador,sa-ti rasplateasca Cel de Sus,in care nu este urma de intuneric sau de schimbare,gandul tau cel bun intru'iubirea de semeni dar sa nu-ti faci griji pentru ca ura nu ne poate atinge,cel de uraste cand isi azmute ura sa muste pe cel din fata sa el este deja mort pe dinlauntru.Pe noi ura ne poate lovi ca o adiere de vant de primavara,ce ma poarta dincolo de limanul pacatelor noastre dar pe el il vor lovi toate valurile vesniciei.Chiar azi am citeam despre frati de-a mei care sunt peste tot in lume ducand vestea mantuirii in Hristos din jungla amazoniana pana in fostele republici musulmane ale spatiului sovietic,din salbaticia africana si pana in taramurile asiatice,infruntand moartea,foamea,detentia,chinurile si prigoana.Sunt toti voluntari si unii deja nu mai sunt printre noi iar altii indura,chiar in aceste clipe,dezlantuirea de ura a intunericului contra Evangheliei Domnului si Mantuitorului nostru.Ei indura adevarata prigoana si ura,noi cei lasi,care inca mai suntem pe aici, in loc sa fim alaturi de ei sau macar sa stam pe genunchi pana curge sange din noi pentru a-i sprijini in rugaciune si multumiri aduse Domnului,nu avem dreptul si nici motive sa ne plangem de vreo prigoana din partea celor de aici,ar fi o cumplita sfidare si nedreptate sa ne asemuim in suferinta cu cei ce indura suferinta departe de casa,aparati doar de catre Parintele nostru prin Fiul Sau.

Eu,momentan singurul protestant ramas pe aici,te asigur ca nu are cum sa ma urasca nimeni,sa nu-ti faci griji om bun,toti oamenii de aici sunt oameni buni,cu suflet bland,cu bune si rele ca orice om pacatos,dar pe cei ca mine nu i-au prigonit cu nimic iar daca cumva uitand de pacatele mele,de faptul ca nimic bun nu este in mine si i-as acuza de ceva rau,atunci probabil as auzi undeva in suflet cuvintele Apostolului Petru din Faptele Apostolilor: ,,Pocaieste-te, dar, de aceasta rautate a ta si roaga-te Domnului sa ti se ierte gandul acesta al inimii tale, daca este cu putinta;caci vad ca esti plin de fiere amara si in lanturile faradelegii."

Mergi in pace cu Dumnezeu omule si fie ca EL sa-ti lumineze mereu calea
Reply With Quote
Răspunde