Gandurile trudei si nadejdii

[leonte]

În prealabil postat de Annyta

Am nevoie însă de somn, pentru odihna creierului şi nu numai... cred că somnul e benefic pentru sănătatea psihică.

Cum vedeţi acest aspect?

Pe ce te bazezi cand spui ca somnul este benefic pentru sanatatea psihica? Ce este somnul? O stare de inconstienta. Somnul este o deprindere atat de veche, incat organismul incepe sa reactioneze atunci cand este lipsit de "tainul" zilnic.

În prealabil postat de leonte

Pe ce te bazezi cand spui ca somnul este benefic pentru sanatatea psihica? Ce este somnul? O stare de inconstienta. Somnul este o deprindere atat de veche, incat organismul incepe sa reactioneze atunci cand este lipsit de "tainul" zilnic.

Am avut o perioadă de muncă multă şi stres, când nici nu puteam dormi suficient, eram tensionată şi chiar dacă mă băgam în pat nu adormeam sau nu dormeam bine. Cred că astfel de perioade, prelungite, nu fac bine creierului/ psihicului.

ˇ Când ti se îngreuiaza ochii, apuca-te de lucrul mâinilor, dar daca nu-ti vine somnul, nu parasi rugaciunea caci nu poti sa slujesti în acelasi timp si lui Dumnezeu si lucrului de mâna.

ˇ Somnul este din fire, din pricina mâncarii sau poate dintr-o postire exagerata din care trupul slabind, cauta sa se întareasca prin somn. Precum multa bautura vine din obisnuinta, asa si somnul mult, de aceea sa luptam împotriva lui mai ales la începutul lepadarii, caci cu anevoie se tamaduieste o obisnuinta.

ˇ Ochiul veghetor curata mintea, iar somnul mult împietreste sufletul. Monahul care privegheaza este dusmanul curviei, iar somnorosul sotul acesteia. (Ni s-a poruncit sa priveghem în rugaciuni si citit caci monahul care privegheaza îsi subtiaza întelegerea spre contemplarea celor înalte, însa somnul întuneca mintea si o face greoaie. Dar ia seama sa nu te predai în timpul privegherilor vorbei desarte sau gândurilor murdare, caci mai bine îti este sa dormi decât sa priveghezi ocupându-te cu lucruri desarte.)

ˇ Privegherea este potolirea aprinderii trupesti, izbavire de visuri întinate, ochi umezit, inima înmuiata, straja în fata gândurilor rele, cuptor de mistuire a mâncarilor, îmblânzirea patimilor, pedepsirea limbii, alungarea nalucirilor.

ˇ Prin priveghere se slabesc pornirile poftelor pricinuite de surplusul de vigoare a trupului si de neatentia mintii. Mintea câstiga timp mai mult pentru cercetarea de sine, pentru adâncirea în întelesurile existentei care apar în timpul privegherii neîmpiedicate de cele de afara. Aceasta ajuta la alegerea faptei bune în clipele urmatoare. Privegherea adânceste nu numai semnificatiile gândurilor prezente, ci si a faptelor trecute si vede prezentul în lumina întregului trecut si a viitorului.

ˇ Monahul priveghetor este un pescar al gândurilor care în linistea noptii poate sa le observe cu usurinta si sa le stapâneasca.

ˇ Somnul mult este pricinuitorul uitarii, iar privegherea curateste mintea. Somnul mult este pentru cel lenes un tovaras viclean caci îi rapeste jumatate din viata, daca nu si mai mult.

ˇ Calugarul nepriceput privegheaza în convorbiri, dar când se pune la rugaciune i se împaienjenesc ochii. Calugarul lenes e destoinic în vorbarie dar voind sa se apuce de citit nu mai poate vedea de somn.

ˇ Este cu neputinta sa se cugete în somn în continuare cuvintele psalmilor, dar se întâmpla des sa ni le puna pe acestea în minte dracii ca sa ne înalte spre mândrie.

ˇ Este greu sa ne scuturam de somnul amiezii mai ales în ceasurile de vara; poate atunci si numai atunci nu e de lepadat lucrul mâinilor.

Sfântul Varsanufie cere ca omul să nu se robească unei legi pe care să şi-o dea odată pentru totdeauna, ci să lucreze de fiecare dată aşa cum împrejurarea îi spune că este de folos. Libertatea în bine, aceasta e recomandarea. Să nu se îngrădească omul printr-o lege a repetiţiei formale.

Ni se cere să facem ceea ce stă în puterea noastră şi nimic mai mult căci acoperământul şi mila lui Dumnezeu va întări neputinţa noastră.

[Ekaterina]

Lipsa somnului este o nevointa, asa cum este de exemplu si putina mancare. Omul face aceste fapte in dorinta de a supune trupul sufletului. Ca in orice nevointa, este nevoie de dreapta socoteala, caci una este sa folosesti somnul ca refacere dupa o perioada solicitanta si alta este sa dormi pe saturate si tot sa mai lenevesti in pat pana la amiaza. Cred ca mult mai bine este ca cineva sa foloseasca timpul pentru odihna, atunci cand are mare nevoie de aceasta, decat sa il piarda in fata televizorului. In exemplul pe care ni l-ai dat, nu cred ca gresesti daca te odihnesti pentru a te reface, fiecare om are limitele lui.

[Ekaterina]

Ca sa nu stricam acest folositor topic, voi reveni la Sfantul Teofan Zavoratul. Iata un cuvant de mare profunzime: "Domnul este pe Cruce. Treci, cu mintea, alaturi de El si gandeste-te cu ce ochi te-ar privi El de pe Cruce. Ramai mai mult in aceasta cugetare si constiinta iti va lamuri clar totul."

[cezar_ioan]

3. Domnul este pe Cruce. Treci, cu mintea, alături de El
şi gândeşte-te cu ce fel de ochi te-ar privi El de pe Cruce.
Rămâi mai mult în această cugetare
şi conştiinţa îţi va lămuri totul.


8. Să îmbinăm în sufletul nostru sentimentele celui muribund
cu ale celui mântuit.
Ambele sunt adevărate.

[leonte]

În prealabil postat de Annyta

Am avut o perioadă de muncă multă şi stres, când nici nu puteam dormi suficient, eram tensionată şi chiar dacă mă băgam în pat nu adormeam sau nu dormeam bine. Cred că astfel de perioade, prelungite, nu fac bine creierului/ psihicului.

Problema era stresul.
Stim cu totii ca exista somn adanc, din care te trezesti cu o durere de cap, si exista somn lin, odihnitor, din care te trezesti plin de viata. Aceasta vlaga redobandita consta in calitatea odihnei, iar odihna psihica poate fi dobandita si altfel decat prin somn. Somnul nu este un blestem ci o deprindere din pruncie. Copilul trebuie sa manace si sa doarma ca sa se faca mare.

În prealabil postat de leonte

Problema era stresul.
Stim cu totii ca exista somn adanc, din care te trezesti cu o durere de cap, si exista somn lin, odihnitor, din care te trezesti plin de viata. Aceasta vlaga redobandita consta in calitatea odihnei, iar odihna psihica poate fi dobandita si altfel decat prin somn. Somnul nu este un blestem ci o deprindere din pruncie. Copilul trebuie sa manace si sa doarma ca sa se faca mare.

Nici nu am zis că ar fi blestem, ci că este binefăcător. Trebuie doar să ne adaptăm condiţiilor specifice activităţii fiecăruia şi să nu cădem în huzur.

[cezar_ioan]

9. Dumnezeu rânduieşte întâlnirile dintre oameni
pentru ca să ne transmitem unul altuia ceea ce este bun în noi de la Dumnezeu
şi astfel să ne îmbogăţim reciproc.
În schimb, vrăjmaşul se îngrijeşte în fel şi chip ca să facă aceste întâlniri nu doar nefolositoare, ci chiar păgubitoare.


10. Vrăjmaşul, ispitindu-ne, se potriveşte după caracterul oamenilor:
într-un fel se poartă cu oamenii cerebrali,
într-un fel cu cei de acţiune,
într-altul cu cei de inimă.
Şi nu întotdeauna reuşeşte să ne convingă la rău, dar se bucură chiar dacă reuşeşte să ne ocupe atenţia
cu fleacuri.
Îi este de ajuns să ne îndepărteze de la lucrul cel mai de preţ, singurul de trebuinţă
şi astfel să ne omoare timpul.