Cea mai buna postare

[Mosh-Neagu]

Nici nu stiu daca suntem off-topic (oricum acest topic era departe de a-si fi aflat menirea), si poate ar fi fost mai indicat sa se mute discutia intr-o alta sectiune ca sa nu amestecam lucrurile.

@iuliu46, imi place punctul tau de vedere, dar ca orice punct de vedere lasa loc de interpretari. Nu-mi place sa scot din context anumite idei, pentru a scimba directia mesajului in sine, dar daca totusi se intampla, n-as vrea sa-mi fie luat ca si rautate, ci doar pentru o mai buna lamurire a lucrurilor, fiindca la urma urmei, toti cautam "ceva mai bun"

În prealabil postat de iuliu46

Totul este cum incepi. Cel care crede in Sola Scriptura are aceleasi intentii bune ca si cel care crede ca poate mai mult decat fratele care traieste dupa sablon. In fapt la amandoi e aceeasi ispitire. Primul citeste de fapt ca sa descopere el ceea ce altii nu au descoperit inaintea lui iar cel de-al doilea incearca sa ingroape marea intr-o gaura din nisip desi isi inchipuie ca inoata liber in largul marii.Dogma inseamna "asta putem spune despre mare".Iti insusesti invatatura si poate in timp cu mila lui Dumnezeu descoperi ceva mai mult.Numai nu pleca la drum din largul marii, intai invata ceea ce au spus altii despre mare.
Exemplu concret : De ce se discuta despre mantuire in afara BO ? Care este motivul pentru care tu si ceilalti va puneti asemenea intrebari ? Va incredeti ( prea mult ? ) in Domnul sau in parerea voastra despre Domnul ? Daca v-ati increde in Domnul nu ati discuta astfel de lucruri ci ati lasa mantuirea in grija Domnului.

Deci: Cel care crede in Sola Scriptura are aceleasi intentii bune ca si cel care crede ca poate mai mult decat fratele care traieste dupa sablon. Atat? Sa fie vorba doar de aceste doua pozitii? Haideti sa lasam dogma si sa ne imaginam harul, pur si simplu. Cum ar fi bine? Sa traim dupa sablon? Sa... credem (la modul fatarnic vorbind) ca suntem vrednici in cautari adancindu-ne in filozifii care sa ne osandeasca mai mult decat cei care urmeaza calea sclaviei - sablonul? Si daca totusi mai exista o cale care nu mai tine nici de "cercetare" nici de "sablon", ci de voia lui Dumnezeu, pe care-o vom afla prin rugaciunea curata?
Imi place mult punerea in valoare a acestei: "asta putem spune despre mare", dar eu cred ca este doar un inceput de drum, este o "ucenicie", cum de altfel ai facut si tu aluzie. In mijlocul marii va trebui sa intampini furtuni si valuri inspaimantatoare, sau... sa fii vrednic sa spui Linistiti-va! Domnul va porunceste!" Ori asta se intampla dincolo de orice sabloane sau dorinte de a fi mai "cititi" decat ceilalti! Nu fiindca "poate in timp cu mila lui Dumnezeu descoperi ceva mai mult", ci mai ales, daca ramai in "sablon" sau in "mai mult decat altii", chiar vom avea nevoie de mila lui Dumnezeu, iar asta in mod foarte frecvent.

Iar: "De ce se discuta despre mantuire in afara BO?" ma pune pe ganduri. Cu alte cuvinte: "Cei chemati, iesiti! Cei chemati, iesiti!" - si discutati afara, despre mantuire!...... Eu am inteles ideea, dar modul in care ai spus-o, pe mine ma amuza! Eu cred ca tot omul care isi asuma calitatea de crestin, isi pune intr-un fel sau altul problema mantuirii. Ca trebuie mai intai sa "cunoastem totul despre mare", e doar in parte adevarat. Cand mergi la un curs de istorie, spre exemplu, aceeasi istorie poate sa-ti fie prezentata in mot total diferit, de catre doi profesori care au facut aceiasi facultate... Asta tine numai de Dumnezeu si de harul Lui, nicidecum de noi. Nu noi decidem unde sa se nasca un om si nici cine anume are dreptul sa se mantuiasca. Ideea asta cu "DOAR NOI!", ca si cum am anticipa voia lui Dumnezeu, mi se pare extrem de riscanta, ca si "indreptare de sine" inaintea lui Dumnezeu... Parerea mea!...