Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

sursa: orthodoxie.com



Sfântul Sinod al Patriarhiei Antiohiei şi a întregului Orient s-a reunit ieri la Malamand, pentru a lua o decizie în ceea ce priveşte recenta ingerinţă a Patriarhiei Ierusalimului în teritoriul canonic al Patriarhiei Antiohiei.
Este vorba despre recenta alegere a Arhiepiscopului de Qatar din partea Patriarhiei Ierusalimului, deşi Qatar-ul este dintotdeauna parte a teritoriului canonic al Patriarhiei Antiohiei.
După o scurtă evocare istorică a situaţiei, Sfântul Sinod al Patriarhiei Antiohiei a declarat următoarele: „Biserica Antiohiei refuză iniţiativa Patriarhiei Ierusalimului şi nu recunoaşte niciun episcop pe teritoriul statului Qatar, care nu este sub Tronul Apostoli cal Antiohiei. Biserica Antiohiei cere Patriarhiei Ierusalimului să rezolve această chestiune cât mai repede posibil. Biserica Antiohiei speră că nu va fi nevoită să ia poziţii care vor duce până la ruptura comuniunii cu Tronul Ierusalimului, în spiritul relaţiilor sale inter-ortodoxe şi al acordurilor convenite la Geneva în cadrul comisiilor preparatorii ale sfântului şi marelui sinod pan-ortodox”.

[cristiboss56]

sursa: persecution.org

Militanţii musulmani au incendiat o biserică creştină egipteană din Benghazi, Libia, în ceea ce se crede că este o nouă recrudescenţă a violenţelor extremiste în această ţară după înlăturarea lui Gaddafi.
Agenţia Associated Press relatează că această violenţă urmează după arestarea mai multor creştini egipteni, acuzaţi că fac prozelitism creştin. Dintre aceştia, 4 rămân după gratii.
Minstrul de Externe al Egiptului a condamnat atacul pe care l-a descris ca un asalt la adresa egiptenilor.
Săptămâna trecută, peste 100 de creştini, majoritatea egipteni, au fost arestaţi pentru încercarea de a converti musulmani. Regimul din Libia rămâne unul foarte instabil, iar violenţele la adresa creştinilor sunt numeroase, şi cele mai multe dintre ele rămân necunoscute opiniei publice, de teama represaliilor.

[cristiboss56]

În prima săptămână din Postul Sfintelor Paști, în toate Bisericile Ortodoxe se va săvârși Canonul Sfântului Andrei Criteanul. Numit și Canonul cel Mare, acesta cuprinde 250 de stihiri, spre deosebire de 30, câte are un canon obișnuit.

Canonul Sfântului Andrei Criteanul este structurat din nouă cântări, sau pesne, tema centrală fiind sublinierea stării de păcătoșenie a sufletului.

În perioada aceasta a Postului Sfintelor Paşti se săvârşeşte Canonul Sfântului Andrei Criteanul sau Canonul Mare. Este mare pentru că are toate pesnele, spre deosebire de celelalte canoane cărora le lipseşte peasna a doua. Fiecare cântare este inspirată după o cântare veterotestamentară sau noutestamentară”, a spus Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, potrivit Radio TRINITAS. De asemenea, „Canonul Sfântului Andrei Criteanul este mare şi prin numărul de 250 de strofe pe care le conţine şi el se săvârşeşte în primele zile ale postului, adică în primă săptămână, cântările canonului fiind împărţite, iar în miercurea din săptămâna a cincea a Postului Mare se săvârşeşte tot Canonul”, a mai spus Înaltpreasfinţia Sa.

O atenție deosebită este acordată în Canon răscumpărării omului din robia păcatului, mijlocită de Mântuitorul, prin Jertfa de pe Cruce. Sfântul Andrei Criteanul ne amintește necesitatea pocăinței, fără de care nu poate exista restaurare și, respectiv, îndumnezeire.

[cristiboss56]

"Capul" Bisericii Ortodoxe va participa la ceremonia de confirmare a Papei Francisc


"Capul" Bisericii Ortodoxe, patriahul ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu I, va fi prezent, pe 19 martie, la Vatican, când va avea loc ceremonia de confirmare a Papei Francisc drept Suveran Pontif.

Anunțul făcut de Bartolomeu I reprezintă o premieră în istoria recentă a Bisericilor Ortodoxă și Catolică. Astfel, din anul 1054, atunci când a avut loc schisma din sânul Bisericii, niciun șef al Bisericii Ortodoxe nu a mai participat la vreo ceremonie de instalare a Papei la Vatican.

[cristiboss56]

Perioada Postului Sfintelor Paşti este una specială şi din punct de vedere liturgic. Este perioada în care se săvârşesc toate cele trei liturghii ale Bisericii Ortodoxe: a Sfântului Vasile cel Mare, Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite şi Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, cea mai des oficiată în cultul ortodox.

Cea de-a treia Liturghie din cultul Bisericii Ortodoxe, Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite, se săvârşeşte numai în Postul Sfintelor Paşti.

După cum aflăm din Liturgica Specială a pr. prof. Ene Branişte, „conform principiului pus de canonul 52 al sinodului Trulan, ea se poate săvârşi de regulă în orice zi din Păresimi, în care vrem, sau trebuie să facem Liturghie, cu excepţia zilelor aliturgice (luni şi marţi, din prima săptămână şi Vinerea Patimilor, când nu se face nici o liturghie) şi a zilelor când e rânduită una sau alta din celelalte două Liturghii (toate sâmbetele şi duminicile, Joia Săptămânii Patimilor şi Buna-Vestire). De obicei însă (în practică), ea se oficiază astăzi - chiar şi în mănăstiri - doar în zilele de miercuri şi vineri (cu excepţia Vinerii din Săptămâna Patimilor), iar în celelalte zile numai: luni şi marţi din Săptămâna Patimilor, în Joia Canonului celui mare (săptămâna a cincea) şi la unele sărbători bisericeşti cu polieleu dacă acestea cad într-una din zilele de rând ale săptămânii (de luni până vineri)'.

Autor al Liturghiei darurilor mai înainte sfinţite este considerat Sfântul Grigore Dialogul, care a trăit în a doua jumătate a secolului al VI-lea. Pentru oficierea acestei Liturghii în timpul Postului Mare s-a pronunţat şi Sinodul Quinisext, din anul 692, prin canonul 52.

[cristiboss56]

Comunităţile creştine din Nepal se confruntă cu o persecuţie agresivă din partea comunităţilor budiste majoritare. Un aspect principal al acestei persecuţii este interdicţia îngropării morţilor creştini de către budişti.
Creştinii au hotărât crearea unei celule de criză, care să caute un loc în Nepal, unde creştinii pot să îşi îngroape morţii. Comisia, condusă de un fost membru al Adunării Constituante, Binod Pahadi, va căuta să cumpere două locuri care vor fi transformate în cimitire creştine.
Tradiţia budistă impune incinerarea morţilor, iar tradiţia creştină cere înhumarea lor, însă budiştii încearcă prin toate mijloacele, inclusiv prin violenţă şi ameninţări, să interzică creştinilor îngroparea celor dragi ai lor. Creştinii hăituiţi, ameninţaţi, îşi duc morţii în păduri sau în munţi, pentru a-i îngropa în locuri neştiute de nimeni, fără niciun semn sau cruce, pentru a nu stârni mania budiştilor.
Guvernul a promis să ajute acest process, a spus G. Gahatraj, Secretarul General al Federaţiei Creştine a Nepalului (FNCN).

[cristiboss56]

Înainte de începerea Postului Sfintelor Paşti, oraşul Alba Iulia a trăit o adevărată sărbătoare prilejuită de aducerea icoanei Maicii Domnului Pantanassa - Împărăteasa tuturor de la Mănăstirea Vatopedi din Sfântul Munte Athos. Icoana, pictată pe lemn, cu foiţă de aur, copie a icoanei făcătoare de minuni Pantanassa, vindecătoarea de cancer, a fost donată de mănăstire bisericii parohiale din cartierul Orizont, Alba Iulia, informează "Ziarul Lumina".

Înfruntând frigul şi vântul de afară, Înalt Preasfinţitul Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, alături de un sobor de preoţi şi peste 2.000 de credincioşi au venit la Catedrala Reîntregirii pentru a întâmpina cu bucurie şi emoţie sosirea icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Cei prezenţi au participat la o procesiune cu icoana Pantanassa, în timpul căreia clericii şi credincioşii au înconjurat catedrala mergând în convoi, purtând diferite obiecte de cult, cântând imnuri religioase şi rostind rugăciuni, spre slava lui Dumnezeu şi în cinstea Maicii Domnului.

Adresându-se sutelor de creştini prezenţi, IPS Irineu a afirmat: „În aceste momente, Maica Domnului ne priveşte din Cerul slavei şi din această icoană minunată. Prezenţa Preacuratei Fecioare în viaţa Bisericii este o mângâiere pentru suferinţa noastră, o uşurare pentru osteneala noastră, un ajutor puternic în pelerinajul nostru spre Patria cerească“.

Programul a continuat cu cântarea Acatistului Maicii Domnului Pantanassa de către Grupul psaltic „Lumină Lină“, cu citirea la strană a Psaltirii Maicii Domnului de către elevi seminarişti şi studenţi teologi şi cu săvârşirea slujbelor Pavecerniţa Mică şi Acatistul Bunei Vestiri.

Icoana a rămas la catedrală, spre închinare, până a doua zi, când a fost dusă la secţia de oncologie a Spitalului Judeţean Alba, din Alba Iulia. Bolnavii internaţi în această secţie au avut parte de o mare bucurie odată cu aducerea icoanei făcătoare de minuni, despre care se spune că are de la Dumnezeu harul deosebit de a vindeca înfricoşătoarea boală a cancerului. Emoţia a fost foarte mare atât pentru bolnavi, cât şi pentru familiile acestora care s-au rugat la icoana Maicii Domnului Pantanassa pentru sănătate. Nu puţini au fost cei care au sărutat icoana cu multă credinţă şi cu lacrimi în ochi, cerând ajutorul Maicii Domnului pentru vindecare.