Miscarea Legionara

[catalin2]

Zelea Codreanu a avut la cununie zvastica alaturi de sfanta cruce, asta nu prea se spune de catre legionari. Zvastica este simbolul hindus, preluat apoi de societatile oculte din vest, deci e un simbol sacru pagan. Iata si pozele aici cu cununiile cu zvastica: http://www.historia.ro/exclusiv_web/...keting-politic

În prealabil postat de catalin2

Zelea Codreanu a avut la cununie zvastica alaturi de sfanta cruce, asta nu prea se spune de catre legionari. Zvastica este simbolul hindus, preluat apoi de societatile oculte din vest, deci e un simbol sacru pagan. Iata si pozele aici cu cununiile cu zvastica: http://www.historia.ro/exclusiv_web/...keting-politic

Da, Catalin, e de neinteles de ce arata asa cununiile. Poate ne spune cineva care stie, de ce se afla zvastica pe acele cununii.

[Mihnea Dragomir]

Fotografia pare trucata, desi calitatea slaba face imposibila afirmarea cu certitudine a acestui lucru.
In orice caz, simbolul legionarilor nu era svastica, ci o cruce verde peste care se suprapune un grilaj negru.
Legionarii au fost la antipozii nazistilor (cei cu svastica), dupa cum am aratat mai in amanunt cu alt prilej. Pe scurt, legionarii erau de dreapta, pe cand national-socialistii erau de stanga. De altfel, prigoana nazista impotriva legionarilor nu a fost depasita decat de prigoana comunista impotriva acelorasi legionari. Prigoana de dinainte, cea liberala, a fost parfum fata de cele doua care vor urma.

Mie, legionarii astia imi par a avea situatia iepurilor din regnul animal: au fost ciuca batailor. Care cum venea la putere, avea un obiectiv foarte clar de urmarit: sa-i vaneze pe legionari. In aceasta privinta, si numai in aceasta, liberalii, nazistii, comunistii si democratii au fost in cel mai deplin consens.

[antiecumenism]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Fotografia pare trucata, desi calitatea slaba face imposibila afirmarea cu certitudine a acestui lucru.
In orice caz, simbolul legionarilor nu era svastica, ci o cruce verde peste care se suprapune un grilaj negru.
Legionarii au fost la antipozii nazistilor (cei cu svastica), dupa cum am aratat mai in amanunt cu alt prilej. Pe scurt, legionarii erau de dreapta, pe cand national-socialistii erau de stanga. De altfel, prigoana nazista impotriva legionarilor nu a fost depasita decat de prigoana comunista impotriva acelorasi legionari. Prigoana de dinainte, cea liberala, a fost parfum fata de cele doua care vor urma.

Mie, legionarii astia imi par a avea situatia iepurilor din regnul animal: au fost ciuca batailor. Care cum venea la putere, avea un obiectiv foarte clar de urmarit: sa-i vaneze pe legionari. In aceasta privinta, si numai in aceasta, liberalii, nazistii, comunistii si democratii au fost in cel mai deplin consens.

-in sfarsit sunt de acord cu tine ,si eu stiu sa prelucrez poze in photoshop si mi se pare ca poza e trucata,photoshopata
-altii au prelucrat alte poze in photoshop:



-se vede "clar " ca e mason nu ?...hai sa nu tinem cont doar de o poza prelucrata in photoshop

[antiecumenism]

“Garda Conştiinţei Naţionale a fost o organizaţie de luptă, de dărâmare a adversarului.De multe ori vorbeam cu Pancu în serile lui 1919, căci necontenit eram împreună şi aproape regulat la masa sa. Şi-i spuneam:– Nu-i de-ajuns să învingem comunismul. Trebuie să şi luptăm pentru dreptatea muncitorilor. Au dreptul la pâine şi dreptul la onoare. Trebuie să luptăm în contra partidelor oligarhice, creând organizaţii muncitoreşti naţionale care să-şi poată câştiga dreptatea în cadrul statului, nu în contra statului.Nu admitem nimănui ca să caute şi să ridice pe pământul românesc alt steag decât acela al istoriei noastre naţionale. Oricâtă dreptate ar putea avea clasa muncitoare, nu-i admitem ca să se ridice peste şi împotriva hotarelor ţării. Nu va admite nimeni ca pentru pâinea ta să pustieşti şi să dai pe mâna unei naţii străine de bancheri şi cămătari, tot ce a agonisit truda de două ori milenară a unui neam de muncitori şi de viteji. Dreptatea ta, în cadrul dreptăţii neamului. Nu se admite ca pentru dreptatea ta să sfarmi în bucăţi dreptatea istorică a naţiei căreia aparţii.Dar nici nu vom admite ca la adăpostul formulelor tricolore, sa se instaleze o clasă oligarhică şi tiranică, pe spatele muncitorilor de toate categoriile şi să-i jupoaie literalmente de piele, fluturând prin văzduh necontenit: Patrie – pe care n-o iubesc – Dumnezeu – în care nu cred, – Biserică – în care nu intră niciodată, – şi Armată – pe care o trimit la război cu braţele goale.Acestea sunt realităţi, care nu pot fi embleme pentru escrocherie politică în mâna unor scamatori imorali.Am început apoi organizarea muncitorilor în sindicate naţionale şi chiar a unui partid politic: "Socialismul naţional-creştin" (1. Nu auzisem pe acea vreme de Adolf Hitler şi de Naţional-Socialismul german.).”
(Corneliu Zelea Codreanu,”pentru legionari”)

[antiecumenism]

"APEL CĂTRE MESERIAŞI, MUNCITORI, SOLDAŢI ŞI ŢĂRANI ROMÂNI

“Fraţilor,După ani de groaznice lupte lumea sărbătoreşte pacea între oameni, conducătorii luminaţi din toate ţările civilizate se silesc să înlăture războiul prin întemeierea unei legi pentru unei vieţuiri paşnice în viitor.Dar iată că din răsărit se aud glasuri de ură care vădesc năzuinţa duşmanilor noştri de a ne sfâşia, prin învrăjbire şi neînţelegerile dintre noi. Din Rusia, stăpânită de întunericul învăţăturilor greşite, pornesc îndemnuri de luptă la foc şi la uciderea fraţilor de acelaşi sânge.Din Ungaria, care-şi plânge mărirea de altădată, se aud aceleaşi îndemnuri. Duşmanii din răsărit s-au unit cu cei din apus ca să tulbure liniştea noastră pentru ca apoi să ne poată cotropi.Străinii de peste hotare încearcă să împartă paharul cu otravă între noi, prin înstrăinaţii care trăiesc la sânul ţării noastre. Ei au cutezanţa să spună că îndemnurile lor le fac în numele păcii, în numele dreptăţii şi al libertăţii, în numele muncitorilor. Cuvântul lor e minciună, îndemnul lor e venin omorâtor, căci:Ei zic că voiesc pacea, dar ei singuri o nimicesc omorând pe cei mai vrednici.Cer libertatea, dar cu ameninţări de moarte, silesc lumea să li se supună.Doresc înfrăţirea, dar ei seamănă ura, nedreptatea şi desfrâul în mijlocul popoarelor.Mai mult încă: ei zic că voiesc desfiinţarea capitalului câştigat prin sudoarea frunţii.Ne spun că nu voiesc războiul dar ei se războiesc.Cer desfiinţarea armatei, dar ei se înarmează. Ne îndeamnă să aruncăm steagul tricolor, dar voiesc să ridice în locul lui steagul roşu al urii. Să nu daţi crezare manifestelor şi îndemnurilor lor precum n-aţi dat crezare manifestelor duşmane când luptaţi la Oituz, Mărăşti şi Mărăşeşti.Datoria oricărui bun Român este de a se îngriji ca şi pe viitor sămânţa neînţelegerii, pe care o încearcă să o arunce între noi, să nu prindă rădăcini.Desăvârşiţi lucrul început prin munca şi cinstea voastră. Duşmanii voştri sunt: lenea, ura şi necinstea care domnesc peste hotare şi care ne ameninţă şi pe noi.Fiţi cu luare aminte! Păstraţi-vă sufletul curat, nu uitaţi că mântuirea noastră este munca, unirea şi cinstea.Fraţi soldaţi,Cu credinţă în Dumnezeu aţi înfrânt puterea vrăjmaşului. Cu armele voastre aţi tras pentru veşnicie hotarele ţării.Cu sângele vostru aţi desăvârşit şi pecetluit jertfele voastre.De aceea nu îngăduiţi ca mâini străine şi nelegiuite să strice ceea ce voi aţi săvârşit. Păstraţi mai departe iubirea de ţară şi credinţa către Rege. Aţi jurat că veţi apăra cu ultima picătură de sânge hotarele Patriei. Păziţi-le în luare aminte, contra relelor porniri ale vrăjmaşilor, căci aşa au făcut părinţii şi străbunii noştri.
Fraţi ţărani,Dumnezeul părinţilor noştri s-a înduioşat de suferinţele noastre şi ne-a dat un an îmbelşugat cum rar s-a văzut. Fiţi recunoscători faţă de bunul Dumnezeu prin munca şi credinţa voastră. Înnoiţi-vă puterile de muncă, strângeţi cu sârguinţă roadele pământului. Fiţi liniştiţi căci pământul din Tisa, Dunăre şi Marea Neagră, l-aţi câştigat în întregime.Păstraţi-l cu sfinţenie, apăraţi bogăţia lui prin munca şi iubirea voastră.
Fraţi români,În voi stă nădejdea şi puterea acestei ţări. Voi sunteţi şi fericirea zilei de mâine. Iar voi să nu vă agonisiţi blesteme, ci binecuvântări.Duşmanii ne atacă la Nistru şi la Tisa. Ei încearcă să tulbure şi pacea înăuntru ţării.Mântuirea noastră e munca, cinstea, iubirea de neam şi credinţa în Dumnezeu.Fiţi cu luare aminte, chemaţi la calea adevărată şi pe cei care s-au rătăcit şi au trecut în rândurile celor fără neam şi credinţă. Strânşi în jurul tronului şi uniţi sub umbra steagului tricolor vegheaţi la liniştea ţării.Spuneţi străinilor şi înstrăinaţilor care încearcă să ne tulbure, că în jurul nostru s-a format o gardă naţională care veghează şi va lupta contra celor ce voiesc să semene neînţelegeri între noi.Români de pretutindeni, muncitori, meseriaşi, soldaţi şi ţărani, fiţi vrednici de strămoşii noştri şi de înălţimea vremurilor pe care le trăim.
Cercul român al meseriaşilor, Sindicatul tracţiunii C.F.R., Sindicatul profesional C.F.R., Societatea invalizilor de război, Breasla fierarilor etc.""Conştiinţa" Anul I. Nr. 1, 30 August 1919.



ATITUDINEA PRESEI JIDĂNEŞTI
Este necesar de subliniat atitudinea presei jidăneşti în acele momente de mare primejdie pentru neamul românesc. Ori de câte ori naţia românească a fost ameninţată în existenţa ei, această presă a susţinut tezele care conveneau mai bine duşmanilor noştri.După cum, urmărind evenimentele, uşor se poate vedea că aceleaşi teze au fost combătute cu înverşunare ori de câte ori ele erau în favoarea unei mişcări de renaştere românească.Îngrijorările noastre au fost pentru ei zile de bucurie, iar bucuriile noastre au fost pentru ei zile de doliu.

LIBERTATEA
Libertatea aşa de mult contestată azi mişcării naţionale, era atunci ridicată la rangul de dogmă, întru cât ea trebuia să servească cauza nimicirii noastre.Iată de pildă ce scria "Adevărul" din 28 Decembrie 1919 sub semnătura lui Emil D. Fagure (Honigmann):"...Acordându-se dreptul de liberă manifestare partidului socialist, nu se poate susţine că se acordă un privilegiu acestui partid. Oricare ar fi partidul care ar voi să manifesteze, va trebui să se respecte acest drept...".



URA
În aceeaşi foaie putem citi:"Ura trebuie să fie veşnic călăuza contra partidului de ucigaşi care a domnit în cap cu Ion Brătianu".Ura iudaică împotriva Românilor e binecuvântată. E susţinută; se face apel la ea. Nu e o crimă. Nu e o ruşine medievală.Când e vorba însă ca Românii să-şi apere drepturile lor încălcate, acţiunea lor este etichetată drept ură şi ura devine un semn al barbariei, un sentiment înjositor pe care nimic nu se poate clădi.”
(Corneliu Zelea Codreanu,”pentru legionari”)

[antiecumenism]

-Corneliu Zelea Codreanu un adevarat roman si crestin care s-a opus deschiderii cursurilor universitare fara slujba religioasa:

DESCHIDEREA UNIVERSITĂŢII DIN IAŞI ÎN TOAMNA ANULUI 1920



“...Pentru prima oară în istoria Universităţii ieşene, senatul universitar anunţă deschiderea cursurilor fără preoţi şi fără serviciul religios. Pentru a înţelege cineva durerea noastră, trebuie să ştie că această solemnitate era, neîntrerupt, de o jumătate de veac, cea mai frumoasă sărbătoare a universităţii. Veneau: tot senatul universitar, toţi profesorii, toţi studenţii şi cei nou înscrişi; era prezentă elita intelectuală a Iaşiului. Mitropolitul Moldovei sau Vicarul oficia slujba în aulă, binecuvântând începutul muncii pentru cultura poporului român. Dar acum universitatea noastră se dezbrăca, printr-un gest al senatului universitar, de podoaba tradiţiei ei semiseculare.Mai grav: universitatea Iaşiului creştin, cea mai înaltă şcoală românească, proclama în ceasurile grele de atunci, lupta contra lui Dumnezeu, alungarea lui Dumnezeu din şcoală, din instituţii, din ţară.Profesorii Universităţii din Iaşi, afară de cei 4-5 cunoscuţi, au primit cu mare satisfacţie hotărârea păgână a senatului, acest pas înainte, care va scoate „ştiinţa românească” din „barbarie” şi din „prejudecăţile medievale”. Studenţii comunişti jubilau, jidănimea triumfa, iar noi, câţiva, ne întrebam cu durere: oare cât mai este până când vor fi dărâmate bisericile iar preoţii în odăjdii răstigniţi în altare?Un număr de vreo opt studenţi naţionalişti, care ne aflam în Iaşi, am umblat zadarnic pe la uşile multor profesori, încercând să-i convingem a reveni asupra măsurilor luate. Repetatele noastre intervenţii n-au dus la nici un rezultat.Şi atunci, în ajun, am hotărât un lucru grav: să ne opunem cu forţa la deschiderea universităţii.Ne-am culcat cu toţii în str. Suhupan nr.4, sediul acţiunii noastre, pentru a rămâne grupaţi. La 6 dimineaţa eu am plecat înainte cu Vladimir Frimu, urmând ca ceilalţi să vină după noi. Am închis şi baricadat uşa din dos a universităţii, lăsându-l pe Frimu acolo.Eu am făcut un afiş scris cu creionul roşu, pe care l-am lipit pe uşa cea mare de la intrare: „Aduc la cunoştinţa domnilor studenţi precum şi a domnilor profesori, că această universitate nu se deschide decât în urma slujbei religioase tradiţionale”.Restul camarazilor n-a venit decât târziu, prea târziu.De la ora 8 au început să vină studenţii. Eu am rezistat singur la uşă până la ora 9 şi jumătate, când în faţa universităţii se adunaseră peste 300 de studenţi.În momentul când profesorul Müller de la matematici voia să intre cu forţa, i-am spus: „Când aţi intrat profesor la universitate aţi jurat pe cruce. Pentru ce vă ridicaţi cum împotriva crucii? Sunteţi un sperjur, pentru că aţi jurat într-un lucru în care nu aţi crezut, iar acum vă călcaţi jurământul.Atunci studenţii, peste 300, în frunte cu Marin, şeful comuniştilor, cu Hriţcu, cu Ionescu de la Botoşani, s-au repezit asupra mea, m-au ridicat pe sus, au deschis uşa de la universitate, m-au introdus în sala paşilor pierduţi, unde m-au purtat ca într-un vârtej de la un capăt la celălalt al sălii timp de aproape o jumătate de oră, dându-mi cu bastoanele şi cu pumnii în cap. Nici o apărare şi nici o ripostă nu mai era posibilă, deoarece eram prins la mijloc şi împins din toate părţile primind lovituri de pretutindeni.În sfârşit am fost lăsat. Pe când stăteam într-un colţ şi mă gândeam la nenorocul înfrângerii mele, au sosit şi cei şase. Biruinţa adversarilor n-a durat însă mult pentru că peste puţin timp secretarul universităţii s-a coborât de la rectorat şi a afişat următoarele: „Se aduce la cunoştinţa tuturora că rectoratul a hotărât ca universitatea să rămână închisă până Miercuri, când se va deschide cu serviciul religios”. Era un mare triumf pe care l-am primit cu o bucurie nespusă.Miercuri dimineaţa, peste două zile, în sala arhiplină de lume din întreg oraşul s-a oficiat serviciul religios. Pe mine m-au felicitat toţi. A vorbit neîntrecut de frumos profesorul A. C. Cuza.De atunci mi s-a înrădăcinat credinţa care nu mă va părăsi, că cel care luptă, chiar singur, pentru Dumnezeu şi neamul său, nu va fi învins niciodată.”
(Corneliu Zelea Codreanu,”pentru legionari”)

[catalin2]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Fotografia pare trucata, desi calitatea slaba face imposibila afirmarea cu certitudine a acestui lucru.
In orice caz, simbolul legionarilor nu era svastica, ci o cruce verde peste care se suprapune un grilaj negru.

Nu e trucata, explicatia e simpla. Nunta a fost in 1925, cand Codreanu era in partidul lui AC Cuza, infiintat in 1923. Acest partid avea zvastica drept simbol: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_C._Cuza
E oarecum ceva pozitiv pentru Codreanu, despartirea de AC Cuza, care punea accentul pe antisemitism.

[antiecumenism]

În prealabil postat de catalin2

Nu e trucata, explicatia e simpla. Nunta a fost in 1925, cand Codreanu era in partidul lui AC Cuza, infiintat in 1923. Acest partid avea zvastica drept simbol: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_C._Cuza
E oarecum ceva pozitiv pentru Codreanu, despartirea de AC Cuza, care punea accentul pe antisemitism.

poate ai dreptate:

“Existau în Germania mai multe organizaţii politice şi doctrinare antisemite, cu multe foi, cu manifeste, cu insigne, toate însă şubrede. Studenţimea de la Berlin şi cea de le Jena era împărţită în societăţi şi număra foarte puţini antisemiţi. Masa studenţească cunoştea vag problema. De o acţiune studenţească antisemită sau măcar de o orientare doctrinară similară celei de la Iaşi nu putea fi vorba. Am avut multe discuţii cu studenţii de la Berlin, în 1922, care desigur astăzi sunt hitlerişti şi mă mândresc să le fi fost eu profesorul în antisemitism, ducându-le acolo din adevărurile învăţate la Iaşi.De Adolf Hitler am auzit pentru prima dată pe la mijlocul lunii octombrie 1922. Mă dusesem în Nord-Berlin, la un muncitor care fabrica „zvastici” şi cu care legasem bune relaţiuni. Numele său era Strumpf şi locuia în Salzwedeler Strasse 3. Acesta mi-a spus: „se aude de o mişcare antisemită pornită la München de un tânăr pictor de 36 de ani, Hitler. Mi se pare că acesta este acela pe care îl aşteptăm noi, germanii”. Viziunea acestui muncitor s-a împlinit. Eu am rămas cu admiraţie pentru puterea lui de intuiţie datorită căreia el a putut desprinde cu antenele sufletului lui din zeci de oameni şi fără să-l cunoască, cu zece ani înainte, pe acela care va birui în 1932, unind sub o singură mare comandă întreg poporul german.”

(Corneliu Zelea Codreanu,”pentru legionari”)

În prealabil postat de antiecumenism

poate ai dreptate:

“Existau în Germania mai multe organizaţii politice şi doctrinare antisemite, cu multe foi, cu manifeste, cu insigne, toate însă şubrede. Studenţimea de la Berlin şi cea de le Jena era împărţită în societăţi şi număra foarte puţini antisemiţi. Masa studenţească cunoştea vag problema. De o acţiune studenţească antisemită sau măcar de o orientare doctrinară similară celei de la Iaşi nu putea fi vorba. Am avut multe discuţii cu studenţii de la Berlin, în 1922, care desigur astăzi sunt hitlerişti şi mă mândresc să le fi fost eu profesorul în antisemitism, ducându-le acolo din adevărurile învăţate la Iaşi.De Adolf Hitler am auzit pentru prima dată pe la mijlocul lunii octombrie 1922. Mă dusesem în Nord-Berlin, la un muncitor care fabrica „zvastici” şi cu care legasem bune relaţiuni. Numele său era Strumpf şi locuia în Salzwedeler Strasse 3. Acesta mi-a spus: „se aude de o mişcare antisemită pornită la München de un tânăr pictor de 36 de ani, Hitler. Mi se pare că acesta este acela pe care îl aşteptăm noi, germanii”. Viziunea acestui muncitor s-a împlinit. Eu am rămas cu admiraţie pentru puterea lui de intuiţie datorită căreia el a putut desprinde cu antenele sufletului lui din zeci de oameni şi fără să-l cunoască, cu zece ani înainte, pe acela care va birui în 1932, unind sub o singură mare comandă întreg poporul german.”

(Corneliu Zelea Codreanu,”pentru legionari”)

Singur a spus-o: intre fascismul lui Hitler si legionarismul lui CZC exista o legatura de simpatie evidenta din aceste rinduri. Nu asa vorbesti de un adversar sau neutru, fie ideologic fie personal!