Pariurile sportive si pokerul online

[CiprianTm]

Pai ma departasem mult de Dumnezeu, Biserica oricum nu o frecventasem prea des. Pentru mine nu insemna decat spovedanie si impartasanie odata pe an, de Pasti, la insistentele mamei mele. Am avut mereu o viziune protestanta/ecumenica, in ultimul timp incepusem sa cred si bazaconii de new-age.
Dadusem din intamplare peste o profetie facuta de sfantul Nil Atonithul despre sfarsitul lumii si am ramas cutremurat. Urma sa ma mut din oras(certurile cu ai mei devenisera insuportabile) si sa joc poker in liniste.Am tinut post negru in Vinerea Mare(pentru prima data in viata) si m-am rugat lui Dumnezeu sa imi arate daca e bine ce vreau sa fac.
Pe drum am facut accident de masina, am derapat si ne-am bagat intr-un stalp. Nu m-am speriat deloc, dar mi-a trecut un gand prin minte : daca muream acum ce se alegea de sufletul meu? si atunci am vazut intr-o clipa toate pacatele si tot ce am facut gresit, pur si simplu am stiut ca pokerul a fost o enorma greseala. Mi-a mai spus si mama ca a avut un vis(ulterior a recunoscut ca mai mult m-a pacalit :)) dar de atunci am renuntat la joc.
Culmea, aveam un vecin la bloc, cu care in 15 ani nu am fost nici macar amic, doar ne salutam. Fix in ziua aia a intrat pe mine si a incercat sa ma convinga sa merg la el sa joc poker, ca si el se mutase cu un alt vecin, avand acelasi plan ca mine.
Am refuzat si nu am mai vorbit cu el dupa. Acum, celalt vecin, cu care statea a ajuns sa faca sute de mii de dolari, multumesc lui Dumnezeu ca nu mi-a dat sa castig ca ei ca nu stiu daca m-as mai fi putut lasa vreodata.
Ce a urmat dupa, e o poveste lunga dar cu pokerul am incetat in momentul ala.(am mai jucat cu alti prieteni asa de fun, de 2 ori in luna care a urmat dar atat).
Astazi se face un an de la accident, un an de cand am renuntat la poker in mod oficial :).
Numai Dumnezeu m-a scos, eu singur nu as fi putut renunta. Noroc cu rugaciunile mamei mele ca altfel nu stiu ce s-ar fi intamplat....
Slava Lui Dumnezeu pentru toate!

[Demetrius]

În prealabil postat de CiprianTm

Pai ma departasem mult de Dumnezeu, Biserica oricum nu o frecventasem prea des. Pentru mine nu insemna decat spovedanie si impartasanie odata pe an, de Pasti, la insistentele mamei mele. Am avut mereu o viziune protestanta/ecumenica, in ultimul timp incepusem sa cred si bazaconii de new-age.
Dadusem din intamplare peste o profetie facuta de sfantul Nil Atonithul despre sfarsitul lumii si am ramas cutremurat. Urma sa ma mut din oras(certurile cu ai mei devenisera insuportabile) si sa joc poker in liniste.Am tinut post negru in Vinerea Mare(pentru prima data in viata) si m-am rugat lui Dumnezeu sa imi arate daca e bine ce vreau sa fac.
Pe drum am facut accident de masina, am derapat si ne-am bagat intr-un stalp. Nu m-am speriat deloc, dar mi-a trecut un gand prin minte : daca muream acum ce se alegea de sufletul meu? si atunci am vazut intr-o clipa toate pacatele si tot ce am facut gresit, pur si simplu am stiut ca pokerul a fost o enorma greseala. Mi-a mai spus si mama ca a avut un vis(ulterior a recunoscut ca mai mult m-a pacalit :)) dar de atunci am renuntat la joc.
Culmea, aveam un vecin la bloc, cu care in 15 ani nu am fost nici macar amic, doar ne salutam. Fix in ziua aia a intrat pe mine si a incercat sa ma convinga sa merg la el sa joc poker, ca si el se mutase cu un alt vecin, avand acelasi plan ca mine.
Am refuzat si nu am mai vorbit cu el dupa. Acum, celalt vecin, cu care statea a ajuns sa faca sute de mii de dolari, multumesc lui Dumnezeu ca nu mi-a dat sa castig ca ei ca nu stiu daca m-as mai fi putut lasa vreodata.
Ce a urmat dupa, e o poveste lunga dar cu pokerul am incetat in momentul ala.(am mai jucat cu alti prieteni asa de fun, de 2 ori in luna care a urmat dar atat).
Astazi se face un an de la accident, un an de cand am renuntat la poker in mod oficial :).
Numai Dumnezeu m-a scos, eu singur nu as fi putut renunta. Noroc cu rugaciunile mamei mele ca altfel nu stiu ce s-ar fi intamplat....
Slava Lui Dumnezeu pentru toate!

În veci, Amin!

[Kanedel]

În prealabil postat de CiprianTm

Pai ma departasem mult de Dumnezeu, Biserica oricum nu o frecventasem prea des. Pentru mine nu insemna decat spovedanie si impartasanie odata pe an, de Pasti, la insistentele mamei mele. Am avut mereu o viziune protestanta/ecumenica, in ultimul timp incepusem sa cred si bazaconii de new-age.
Dadusem din intamplare peste o profetie facuta de sfantul Nil Atonithul despre sfarsitul lumii si am ramas cutremurat. Urma sa ma mut din oras(certurile cu ai mei devenisera insuportabile) si sa joc poker in liniste.Am tinut post negru in Vinerea Mare(pentru prima data in viata) si m-am rugat lui Dumnezeu sa imi arate daca e bine ce vreau sa fac.
Pe drum am facut accident de masina, am derapat si ne-am bagat intr-un stalp. Nu m-am speriat deloc, dar mi-a trecut un gand prin minte : daca muream acum ce se alegea de sufletul meu? si atunci am vazut intr-o clipa toate pacatele si tot ce am facut gresit, pur si simplu am stiut ca pokerul a fost o enorma greseala. Mi-a mai spus si mama ca a avut un vis(ulterior a recunoscut ca mai mult m-a pacalit :)) dar de atunci am renuntat la joc.
Culmea, aveam un vecin la bloc, cu care in 15 ani nu am fost nici macar amic, doar ne salutam. Fix in ziua aia a intrat pe mine si a incercat sa ma convinga sa merg la el sa joc poker, ca si el se mutase cu un alt vecin, avand acelasi plan ca mine.
Am refuzat si nu am mai vorbit cu el dupa. Acum, celalt vecin, cu care statea a ajuns sa faca sute de mii de dolari, multumesc lui Dumnezeu ca nu mi-a dat sa castig ca ei ca nu stiu daca m-as mai fi putut lasa vreodata.
Ce a urmat dupa, e o poveste lunga dar cu pokerul am incetat in momentul ala.(am mai jucat cu alti prieteni asa de fun, de 2 ori in luna care a urmat dar atat).
Astazi se face un an de la accident, un an de cand am renuntat la poker in mod oficial :).
Numai Dumnezeu m-a scos, eu singur nu as fi putut renunta. Noroc cu rugaciunile mamei mele ca altfel nu stiu ce s-ar fi intamplat....
Slava Lui Dumnezeu pentru toate!

Da...,ma bucur ca ai realizat ceea ce e mai bine pentru tine in viata! Eu am perioade,...cand joc des,...insa si perioade cand imi spun ca nu e bine ceea ce fac si renunt sa mai joc perioade destul de mari,insa ispita banului si a placerii de a juca, ma face sa revin asupra obiceiului.Probabil imi lipseste constanta in rugaciune,in a fi apropiat de lucrurile placute lui Dumnezeu.Insa vreau sa lupt,sunt dispus sa lupt...nu renunt...Ma rog la Dumnezeu,...si parca imi spune ca nu e bine nu numai cu pokerul ci si cu pariurile sportive...Ar trebui,probabil,sa am mai mare incredere in planul lui Dumnezeu pentru mine(cred ca Dumnezeu are un plan pentru fiecare).Problema este ca am prieteni care joaca,chiar si tata,insa m-am rugat la Dumnezeu nu numai pentru mine,ci si pentru ei,...si am observat ca s-au distantat putin de acest fenomen,...insa probabil,ca sa reusim,trebuie mai multa staruinta in rugacuine...si mai este o problema,...chiar daca sunt persoane apropiate mie,ei nu prea sunt cu Biserica.
Te felicit inca o data pentru decizia ta de a renunta de a mai juca(mai ales stiind ca ai fi putut castiga o gramada de bani,chiar daca cred, totusi, bani "murdari") si iti doresc tot binele din lume si sa fi tot timpul cu Dumnezeu.
Doamne ajuta!