Este crestineste sa iei chirie?

În prealabil postat de ioanna

Daca afla ca chiriasul o duce greu, insa nu i se plange, ar putea sa-l ajute cel putin o perioada, reducandu-i din cheltuieli, ca acela e om corect, in care poate avea incredere.

Asta cred că era problema propusă de la început. Deci judecând în limitele acestui caz, concluzia poate fi formulată: nu e creștinește ca măcar să nu îi scazi din chirie.
Nu înțeleg totuși de ce, pe parcursul întregului topic, s-au accentuat exemple de tipul: „dar dacă proprietarul își hrănea copiii din banii ăia”, „dar dacă el nu cunoștea firea chiriașului și propunând un preț mai mic risca să îi fie vandalizată casa”, etc. Exemple care nu își aveau rostul de moment ce sunt evident legitime în ochii tuturor. Exemple care până la urmă nu fac în niciun fel trimitere la esența problemei.

[ioanna]

În prealabil postat de VladCat

Nu înțeleg totuși de ce, pe parcursul întregului topic, s-au accentuat exemple de tipul: „dar dacă proprietarul își hrănea copiii din banii ăia”, „dar dacă el nu cunoștea firea chiriașului și propunând un preț mai mic risca să îi fie vandalizată casa”, etc. Exemple care nu își aveau rostul de moment ce sunt evident legitime în ochii tuturor.

In general, oamenii care inchiriaza la persoane (fizice) nu au contract, nu declara la finante, de aceea isi pun mai multe intrebari: daca pleaca si ma lasa cu cheltuielile neachitate, daca vandalizeaza casa etc. Pasuiesti o data ca iti spune ca ii este greu, pasuiesti a doua oara, mai trece si a treia luna, se acumuleaza datorii la intretinere si dupa dispare chiriasul, tie ramandu-ti de achitat facturile. (la chirie nici nu te mai gandesti)