Mare necaz este ca noi, romanii, avem o mare slabiciune: nu ne iubim intre noi

[sophia]

În prealabil postat de Ekaterina

"Mare necaz este ca noi, romanii, avem o mare slabiciune: nu ne iubim intre noi, suntem gata la orice pas sa ne distrugem unul pe altul, neamul nostru, ne uram, ne pizmuim. Imi pare rau ca trebuie sa spun lucrul acesta, pentru ca eu sunt roman si asa ma consider, ca un bun roman, si-mi iubesc neamul meu."

Aceste cuvinte rostite cu durere de Staretul Dionisie de la Colciu, cuprind in ele un mare adevar.

Din pacate are dreptate. Numai daca vedem mesajele de pe acest forum si modul de comportament si este o dovada. Nu avem mila, nu intelegem ce este in sufletul cuiva. Uite si pe firul acesta a inceput controversa si atacul la persoana.
Si in spiritul credintei, al ortodoxiei facem praf oamenii pe acest forum! Of, mandria asta!

Nu e vorba de probleme materiale, sau de putere decat partial. In mare parte este un soi de rautate inexplicabila, o frustrare generala, o neputinta. Si nu mai suntem uniti. Nu ne mai ajutam unii pe altii. Una este ca nu avem cu ce (multi dintre noi), dar nici moral nu ne ajutam (sa facem ceva impreuna, un proiect, ceva intr-o comunitate). Ne retragem fiecare in cochilia noastra si atat.

Sigur nu se poate generaliza. Si nu stiu daca se poate compara intre epoci.
S-ar putea sa fi fost mai bine inainte. Viata a devenit mai grea, am mai imprumutat si de la altii.

Si da, peste tot sunt si oameni buni si oameni mai putin buni, este iubire si ura. Este ceva general. Si s-au mai schimbat oamenii si in alte parti.

Romanii au si destule de indurat, au trecut peste schimbari mari. Nu mai intru in detalii.
Viata este pretutindeni o lupta. Si parca este tot mai greu, in loc sa fie mai bine. Eu tot mai sper in schimbare in bine si ma rog sa se intample.