Postul meu ?

[cezar_ioan]

Nu. categoric nu. Ce-ţi veni? (parcă ai mai zis ceva asemănător şi zilele trecute, la treaba cu sărăcia; de ce?)
Doar scrisei că zic aşa (meditînd la om, la omul căzut, la omul ecumenist) în general...:)

[laurastifter]

În prealabil postat de Theodore_of_Mopsuestia

Aveti dreptate, ca idee, domnule profesor. Insa, daca doriti, puteti dezvolta? Va referiti la mine? Daca da, afirm ca nu am de explicat "pentru ce" sau "cum" am facut "apostazie". Totul se reduce la asta: ideea de turma, fie ea urmatoare unui adevar sau, ipotetic, chiar si Adevarului (adevarul complet), imi este straina. O resimt ca un claustrofob un lift blocat. Sau, pur si simplu, cum priveste orice om normal care doreste sa fie liber, lovitura de stat a unei junte oarecare. Cum bine ati punctat pe acest forum, e un razboi stupid intre subiectivismul lui X si Y, unde fanatismul este marlanul care se impune cu pumnul in masa si palma peste gura. Evident, din perspectiva fanatica, "ai celorlalti" prin definitie nu au calitati; sunt nu-tocmai-oameni. Cel putin, spre asta tinteste peisajul dezolant al majoritatii postarilor. Nu ma deranjeaza....pina la un punct. Acel punct la care aderenta-confesionala-practicata-ca-galerie-de-meci dezumanizeaza. Atunci, da, ii consider pe believeri animale.
Cu stima.

Puteţi cădea dvs în apostazie cât poftiţi... că tot nu-L veţi convinge pe Hristos să înceteze de a vă mai iubi!
Oamenii da, vă vor acuza, vă vor judeca, vor încerca să vă evalueze potrivit ideilor lor despre Dumnezeu (pentru că, vorba Sfântului Grigorie al Nyssei: "conceptele creează ideoli despre Dumnezeu; doar uimirea pricepe ceva"), dar El nu va face asta niciodată!
Personal n-am de gând să vă conving să vă întoarceţi la confesiunea x sau y, nici n-aş avea dreptul de a încerca (chiar dacă să presupunem că mi-ar sta în putinţă) să vă influenţez în vreun fel credinţa.
Aş vrea doar să vă împărtăşesc un gând personal, pe care i l-am scris, acum câteva luni, domnului Mihai G, atunci când îşi punea întrebări legate de eshatologie:
să nu confundăm niciodată creştinismul cu "creştinismul", creştinismul autentic cu ideologiile omeneşti desemnate cu acelaşi nume, pentru a fi mai uşor acceptate. Să încercăm a-L înţelege pe Hristos Dumnezeu aşa cum este El de fapt, nu aşa cum ne imaginăm noi că ar fi. Hristos n-a venit în lume pentru a propovădui doctrine şi ideologii religioase, nici pentru a întemeia instituţii care să-I revendice Evanghelia drept proprietate personală, nici pentru a crea 30000 de grupări mai mult sau mai puţin creştine!
Hristos, Dumnezeul nostru, a venit în lume ca să ne spună şi să ne arate (prin sacrificiul Său suprem pentru fiecare dintre noi) că El ne iubeşte, că El este unicul Adevăr absolut (Adevăr viu şi ipostatic, nu ideologic şi instituţionalizat). El a venit tocmai pentru a aduce libertatea spirituală şi de conştiinţă, gândirea neîngrădită de prejudecăţi, definiţii şi reguli arhaice. Hristos a răsturnat toate prejudecăţile fariseilor şi - aşa cum atât de convingător arăta domnul Andrei Pleşu în lucrarea sa consacrată "Parabolelor lui Iisus" - Şi-a rostit mesajul divin în aşa fel încât să nu poată fi transformată în ideologie.
V-au dezamăgit actele reprobabile comise, de-a lungul timpurilor, în numle credinţei?
Şi pe Hristos L-au dezamăgit!
Să nu asociem niciodată fanatismul cu adevărata credinţă, fiindcă cel mai cunoscut Adversar al fanatismului şi dogmatismului teologic (atenţie: n-am spus dogmatică, ci dogmatism!) este Însuşi Domnul nostru Iisus Hristos, Dăruitorul şi Apărătorul suprem al libertăţii noastre!
Domnul să vă ocrotească!

Isaia55, 8-9:
8.Căci gândurile Mele nu sunt ca gândurile voastre şi căile Mele ca ale voastre, zice Domnul.9.Şi cât de departe sunt cerurile de la pământ, aşa de departe sunt căile Mele de căile voastre şi cugetele Mele de cugetele voastre.

[laurastifter]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Avand in vedere procedeul administratiei forumului, procedeu prin care musafirii sunt dati afara fara avertisment, fara sa stie pentru ce nici eu insisi, nici ceilalti musafiri, practica ce o fi conforma cu regulamentul, dar o gasesc neconforma cu regulile convietuirii civilizate si filantropiei,
anunt intrarea mea intr-o perioada de tacere de un an. Sa dea Domnul ca, peste un an, sa fim cu totii mai atenti cu aproapele nostru, mai putin iuti in mania contra lui, dar mai iuti la a pune in aplicare in viata de zi cu zi ceea ce Cristos Domnul nostru ne-a invatat.

Sa ne vedem, cu bine, pe 28 mai 2014!

Aştept cu bucurie să reveniţi pe forum, domnule doctor, fiindcă apreciez în mod deosebit mesajele dumneavoastră!
Fraternaliter in Christo,
Laura Stifter

[catalin2]

În prealabil postat de Theodore_of_Mopsuestia

Sunt ceea ce si tu si Mihnea ati numi "apostat", si sunt fericit si mandru cu asta.

Am vazut ca ai scris ceva de apostat data trecuta, probabil influentat de discutia ta cu dl. Mihnea. Daca te ajuta cu ceva "apostat" din punct de vedere ortodox e si cel ce se converteste la alt cult, nu doar cel ce devine pagan sau ateu. Asadar erai apostat si inainte, si la fel si dl. Mihnea, daca te consoleaza cu ceva. :) Numai daca revii la ortodoxie nu mai esti apostat, adica ti se iarta. Apostat nu e cel care s-a nascut pagan si nu a fost botezat ortodox, de exemplu.
Pravila: http://www.crestinortodox.ro/carti-o...lui-81876.html
"Apostasia mireanului este lepadarea de credinta, inlocuind-o cu alta credinta desarta sau eretica, ca un revoltat. (Fac. 14, 4; II Cor. 13, 6; F. Ap. 5, 37; 21,21; Tes. 2,3; I Tini. 4,1)."

[laurastifter]

În prealabil postat de cezar_ioan

Şi iată, vine vara, cu soare şi cu ploi, iar forumul îşi relansează tenta ortodoxistă împănată cu atei mascaţi. De ce spun asta?

1. Ortodoxul nu vede un duşman în catolici, protestanţi etc., ci un partener de dialog. Iar dacă dialogul merge prost, şi drept e că merge deseori, aceasta ar trebui să dea de gândit ortodoxului, în primul rând. Dar nu-i dă, că ortodoxistul ştie de la început de unde vine necazul: de la ceilalţi, niciodată de la noi.

2. Unul a plecat că se săturase să fie luat mereu peste picior ca ecumenist şi iubirist (după mintea ortodoxistului de serviciu). Altul pentru că i se taxa fiecare abatere, fie ea şi din iuţeală, în timp ce ortodocşi cu ghilimele deformau vădit, sub scutul unei semnături false, însăşi învăţătura ortodoxă. Altul care încerca să pună dreapta învăţătură în topicuri, sătul de linguşeli şi înţepături aberante, a tras discret pe dreapta.

3. Sunt pagini întregi cu aberaţii şi cu inovaţii stupide care aparţin unor semnatari aşazis ortodocşi. Şi aceşti oameni, care o comit de ani de zile fără ruşine, susţin ba voalat ba direct adulterul, avortul, eutanasierea, drepturile homosexualilor, feminismul, uciderea reflecţiei personale, retezarea imaginaţiei şi a cugetării (aşa au priceput ei textele Părinţilor despre imaginaţie şi gândire), belirea ţării şi a neamului. Adică exact invers decât a făcut Mihnea.

4. În loc să se ceară argumente şi să se arate contraargumentele, critica ortodoxistă bagă pumnu-n gură legîndu-se ba de apartenenţa confesională a interlocutorului, ba de mărturisirea lui, ba de semnătură, ba de nume. O agresivitate primară.

Mihnea Dragomir, care nu s-a sfiit să prezinte şi să laude confesiunea de care aparţine, fiind de multe ori acuzat de prozelitism, a fost un model pentru mine în câteva privinţe:
a) o gândire limpede şi bine organizată, un spirit informat, uneori la detaliu de fineţe;
b) un om liber de compromisurile cu mediocritatea şi prejudecata; un adversar consecvent al băbismelor şi misticismelor;
c) un spirit ludic, lucru rar în lumea tolomacă şi crispată în care trăim;
d) un doctor care şi-a expus cunoştinţele în dar, fără să facă valuri pentru serviciul gratuit;
e) un excelent condeier, capabil să dea lecţii despre scrisul limpede şi curgător, plin de viaţă, sugestiv şi pe alocuri fermecător;
f) un bun creştin, care a ajutat pe unii aflaţi la necaz, fără să pretindă nimic în schimb, nimic necuviincios sau mercantil;
g) în fine, un bun cunoscător al Scripturii şi al Bisericii, mai bun ca majoritatea celor care au scris pe aici.

Sunt multe calităţile evidente ale acestui om. Că uneori pare lăudăros şi încrezut, treacă-meargă. O iau ca opţiune de stil literar, pur şi simplu. Apoi să ne reamintim că în afară de cei curăţiţi întru totul, mai tot omul bogat are oareşce mândrie care-l urmează ca umbra. Şi cred că Mihnea este conştient de asta şi lucrează, în felul lui, să-şi sporească nobleţea. Harul Domnului fie cu el!

Urât îmi e de săracii care se laudă cu sărăcia lor, de parcă-ar fi virtute, iar nu beteşug. Iar Mihnea, pentru câtă sclipire a lăsat pe forum, merita măcar o vorbă de compasiune, de înţelegere omenească măcar. A primit ironie şi reproş. Răzbunări personale de la pravoslavnici.

Nu comentez banarea lui Mihai, a dorit-o cumva, se pare. Semnătura aceea a fost o mare gafă, impardonabilă, cred eu. M-am alăturat lui Dragoş, deunăzi, iar Mihai a schimbat semnătura. Dar găsesc că atitudinea lui Mihnea, catolicul şi semenul nostru, e justificată. Ca om vorbesc, dacă mi se permite această îndrăzneală în aerul ortodoxist şi făuritor de acatiste al acestui forum.

Exact, subscriu întru totul atât în privinţa calităţilor domnului doctor pe care le-aţi evidenţiat (se vede că sunteţi psiholog), cât şi în privinţa ideilor exprimate de dvs referitor la antiteza dintre Ortodoxie şi ortodoxism, dintre creştinii ortodocşi şi duhul intoleranţei habotnice ortodoxiste, bun colaborator cu fratele său din cealaltă extremă, duhul relativizării credinţei.
Cu atâta intoleranţă, în curând, se vor retrage cei mai inteligenţi şi bine informaţi useri de pe forum... păcat.

[catalin2]

În prealabil postat de laurastifter

să nu confundăm niciodată creştinismul cu "creştinismul", creştinismul autentic cu ideologiile omeneşti desemnate cu acelaşi nume, pentru a fi mai uşor acceptate.

Sper si eu ca nu te referi si la ortodoxie, ca o ideologie omeneasca intre alte ideologii omenesti.

În prealabil postat de laurastifter

Hristos n-a venit în lume pentru a propovădui doctrine şi ideologii religioase, nici pentru a întemeia instituţii care să-I revendice Evanghelia drept proprietate personală, nici pentru a crea 30000 de grupări mai mult sau mai puţin creştine!

Corect, a venit ca sa instituie Biserica Sa, ca oamenii sa se poata mantui cu ajutorul Sfintelor Taine. Din pacate de-a lungul timpului unii au tot parasit Biserica luandu-se dupa initiatorii cate unei ideologii omenesti, facand la randul lor o grupare pe care au denumit-o apoi biserica crestina, astfel ca unii nu mai stiu unde e adevarul, ajungand in timpurile moderne sa creada ca e peste tot, si acolo unde e adevar, si unde e neadevar. Majoritatea celor convertiti de la ortodoxie pe care i-am cunoscut plecasera datorita unor conceptii ecumeniste pe care le avusesera inainte.

[laurastifter]

În prealabil postat de catalin2

Am vazut ca ai scris ceva de apostat data trecuta, probabil influentat de discutia ta cu dl. Mihnea. Daca te ajuta cu ceva "apostat" din punct de vedere ortodox e si cel ce se converteste la alt cult, nu doar cel ce devine pagan sau ateu. Asadar erai apostat si inainte, si la fel si dl. Mihnea, daca te consoleaza cu ceva. :) Numai daca revii la ortodoxie nu mai esti apostat, adica ti se iarta. Apostat nu e cel care s-a nascut pagan si nu a fost botezat ortodox, de exemplu.
Pravila: http://www.crestinortodox.ro/carti-o...lui-81876.html
"Apostasia mireanului este lepadarea de credinta, inlocuind-o cu alta credinta desarta sau eretica, ca un revoltat. (Fac. 14, 4; II Cor. 13, 6; F. Ap. 5, 37; 21,21; Tes. 2,3; I Tini. 4,1)."

1. Consideraţi că l-aţi convins în acest mod?...
2. Erezia şi apostazia sunt două păcate diferite. Scurt şi simplist spus, erezia este pervertirea credinţei, iar apostazia este negarea ei în mod public.
Cu alte cuvinte, a cădea în apostazie înseamnă a te converti la ateism sau la o altă religie, a te lepăda de credinţa în Dumnezeul Cel adevărat - Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh.
Erezia şi apostazia sunt păcate împotriva credinţei (încadrate, aşadar, în aceeaşi categorie), dar între ele există diferenţe semnificative.
Doamne ajută!

[laurastifter]

În prealabil postat de catalin2

Sper si eu ca nu te referi si la ortodoxie, ca o ideologie omeneasca intre alte ideologii omenesti.

Corect, a venit ca sa instituie Biserica Sa, ca oamenii sa se poata mantui cu ajutorul Sfintelor Taine. Din pacate de-a lungul timpului unii au tot parasit Biserica luandu-se dupa initiatorii cate unei ideologii omenesti, facand la randul lor o grupare pe care au denumit-o apoi biserica crestina, astfel ca unii nu mai stiu unde e adevarul, ajungand in timpurile moderne sa creada ca e peste tot, si acolo unde e adevar, si unde e neadevar. Majoritatea celor convertiti de la ortodoxie pe care i-am cunoscut plecasera datorita unor conceptii ecumeniste pe care le avusesera inainte.

1. Nu m-am referit nicidecum la Ortodoxie!
2. Probabil că dvs. înţelegeţi prin "ecumenism" ceea ce eu aş denumi mai degrabă "relativism religios". Dacă-i aşa, sigur că nu pot fi de acord cu o astfel de ideologie, cu relativizarea credinţei noastre.

[catalin2]

În prealabil postat de laurastifter

1. Nu m-am referit nicidecum la Ortodoxie!
2. Probabil că dvs. înţelegeţi prin "ecumenism" ceea ce eu aş denumi mai degrabă "relativism religios". Dacă-i aşa, sigur că nu pot fi de acord cu o astfel de ideologie, cu relativizarea credinţei noastre.

1. Daca te referi la miile de culte crestine inseamna ca suntem de aceeasi parere.
2. Ti-am scris si data trecuta la ce ma refer. Daca nu ai reusit sa citesti atunci , reiau fraza: "Dupa acel raspuns m-am si ghidat, din cate imi dau seama tu crezi ca ecumenismul ar insemna doar un sincretism, o amestecare a invataturii, dar poate doar la inceput s-au gandit si al asta, acum este unitate in diversitate. Adica fiecare cult sa isi pastreze invatatura, dar toate sunt la fel de bune. Sau un ecumenism mai moderat, ca ortodoxia e cea mai buna, dar si celelelalte sunt bune, chiar daca nu la fel ca ortodoxia. La aceste conceptii ma refer cand spun de ecumensim."

[catalin2]

În prealabil postat de laurastifter

1. Consideraţi că l-aţi convins în acest mod?...
2. Erezia şi apostazia sunt două păcate diferite. Scurt şi simplist spus, erezia este pervertirea credinţei, iar apostazia este negarea ei în mod public.
Cu alte cuvinte, a cădea în apostazie înseamnă a te converti la ateism sau la o altă religie, a te lepăda de credinţa în Dumnezeul Cel adevărat - Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh.
Erezia şi apostazia sunt păcate împotriva credinţei (încadrate, aşadar, în aceeaşi categorie), dar între ele există diferenţe semnificative.
Doamne ajută!

1. Eu i-am spus adevarul, consider ca fiecare om are dreptul sa stie adevarul, as face un pacat daca nu l-as spune. De convins nu ai cum sa convingi pe nimeni, pentru ca e o usa care se deschide din interior, nu din exterior. Dar daca le spunem etrodocsilor ca si cultul lor e la fel de bun cine mai vine la ortodoxie si de ce sa o faca?
2. Eu am dat ce scrie invatatura ortodoxa din Pravila, iar acolo scrie si de adoptarea unei credinte eretice. Din aceasta definitie poate vei intelege ce ti-am tot scris eu in mesaje pana acum. Convertirea la alt cult inseamna lepadarea de ortodoxie, considerata si ca o lepadare de Hristos. Biserica este Trupul lui Hristos.